O șansă

10 Roz o culoare tare drăguță

《《《《 S&S 》》》》

Ceva mai stânjenitor decât să mă ducă tata la școală nu cred că am pățit până la această vârstă.   Mi s-au întâmplat multe în ani mei de student ,lucruri care si acum mă bântuie ,având în vedere că eram adesea luat la mișto de elevii populari, dar cred că să fiu adus de către un părinte la școală eu fiind profesor în acest context mi se pare al naiba de penibil, mai ales ca curtea este plină de studenți mucoși cu un gram ridicat de curiozitate care când văd mașina în parcare încep să șușotească și să belească ochii spre noi lucru care mă scoate din minți. Arunc o privire spre tata care nu este deranjat de aceste privire ,,suspecte" ,este mai preocupat de telefon ,îmi dau ochii peste cap ,imi iau servieta și ies din mașină aruncând un ,,PA" destul de apăsat pentru al face atent la mine, îmi face cu mâna apoi întoarce mașina și pleacă.

Tata nu a fost niciodată genul afectuoas, mai degrabă aș zice distant, da ăsta este cuvântul perfect pentru el. Niciodată nu-și făcea timp pentru mine ,preferând să-l pupe tot timpul in fund pe Itachi deoarece citez ,, Fiul meu va ajunge un mare erou" , "Itachi imi va locul într-o bună zi" și bla bla bla, astfel de discursuri le auzeam mereu la cină lucru care mă scotea din sărite. Niciodată nu a vorbit despre mine sau cu mine cum o făcea cu nevăstuica aia beată.

Doar pentru că tata este șeful secției de poliție asta nu inseamna că si noi trebuie să-i urmăm visul, pe Itachi la prostit cu asta dar cu mine nu ia mers. Mi-am dorit de mic sa fiu doctor, si aproape ca reușisem in acest an, până să fiu concediat, nu am spus nimănui asta, până și pe mine încă mă mint ,dar adevărul este că prin mijloace doar de ,,șeful meu" știute am fost dat afară fără pic de jenă, nici macar nu mi-a spus motivul, și am o vagă idee ca nici nu voi afla. Dar cert este că tata parcă presimte ceva de tot mă bate la cap să mă înscriu la academia de poliție ,mai bine iau locul femeii de la cantină decât să mă înscriu la poliție.

Ultimul lucru pe care mi-l doresc este să stau toată viața cu curul într-o mașină să mănânc gogoși cu glazură și să dau amenzi când mi se scoala mie cheful. Așa îmi văd eu viața daca mă iau după tata și după ideile lui trăsnite.

Aud ca prin transă sirena care fura libertatea elevilor ,directoarea s-a gândit când eram eu anul întâi să schimbe clopoțelul școlii cu o sirenă de pompieri. Zau ca femeia asta merita un premiu pentru cele mai ciudate inventii. Nu era suficient că striga pe holuri la noi acum si-a mai instalat si sirena ca sa ne tortureze de tot. Strâng mai bine mânerul de la servietă și o iau la pas când văd că curtea începe să se golească automat iar goarna babei Tsunade încă se aude în timpamul meu.

Să mănânci goarna aia.

Merg liniștit pe alee când aud pași în spatele meu si desi ma roade curiozitatea să văd care este nefericitul care îndrăznețe să întârzie astăzi când baba nebună este de serviciu prefer să îl las in plata Domnului. Baba are prostul obicei să bântuie holurile pentru a se asigura că nimeni nu umblă de bezmetic pe hol în timpul orelor, stiu asta pentru că am pățit și eu în anul doi de studenție, am primit detenție pentru simplul fapt că aveam nevoie la toaletă. Femeia are grave probleme la mansardă, ii place să controleze totul ,până și praful dupa jos pun pariu ca il aranjează dupa bunul ei plac.

Mă opresc in loc când îmi dau seama ca si eu sunt întârziat, chiar dacă numai sunt elev cu siguranță baba nu ma va ierta și mă va taxa scump pentru că am îndrăznit să întârzi câteva minute. Îmi dau teatral ochii peste cap și pornesc la pas ,însă nu apuc sa merg decât câțiva pași pentru că sint o bătută pe umăr și deja picioarele îmi tremură. Sa nu fie directoarea.

- Domn' profesor?

Respir ușurat ,nu este babaciunea, un lucru bun pe ziua de azi. Și totuși o fărâmă din corpul meu tresare pentru că stiu cine mă strigă așa ,stiu a cui este vocea, si mai stiu ca o singura persoana din scoala asta imi face inima sa se ridice până în gât.