Întâlnirea ciudaţilor

∞ Iaurt şi portocale.

În poză este Izzy.

___________________________

        Deschise un ochi,apoi şi pe celălalt închizându-l pe primul din cauza luminii puternice. Azvârli nemilos pătura pe jos şi se frecă nervoasă la ochi. Timpanele ei erau aproape distruse. O să o omor pe brunetă şi voi face ca muzica rock să dispară, gândi ea ridicându-se din pat,confirmându-i teoria lui Owen. Toate creaturile cu păr lung erau malefice.

      Trase un ochi spre patul colegei de cameră şi observă că era nefăcut,dar gol. Căscă zgomotos şi se scărpină la ceafă. Se târî spre fereastră şi o închise alăturând draperiile albe. Dădu puternic cu uşa care era deschisă şi se îndreptă cu paşi mărunţi spre baie. Intră şi se aşeză în faţa oglindei spălându-se cu cea mai rece apă posibilă. Se strâmbă şi începu să îşi perie dinţii. 

     După ce termină şi cu duşul,se puse în fund pe pat privind somnoroasă şifonierul ale cărui uşi erau larg deschise. O pereche de pantaloni scurţi albi şi un pulover subţire, crem pe care erau desenate câteva lămâi stoarse. Tuşi,verificându-şi telefonul pe care nu îl mai băgase în seamă de mult timp, mai ales după ultimele întâmplări. Şterse cele două apeluri de la bunica Alison şi citi mesajul un coleg de la şcoală: 

     Ne întâlnim toţi din clasă săptămâna viitoare la un suc. Cred că marţi pe la două. Să îmi aduci Mp3-ul că mi l-a confiscat mama pe al meu. Stefan

   Râse.

   Îi era dor de colegii ei, într-un fel. De toate prostiile pe care le făceau prin şcoală -de exemplu atunci când au dus un sconcs în biroul directorului- ,de ieşirele după cursuri, pauzele când scriau eseele rapid din cauză că acasă erau „ocupaţi cu afaceri". Abia aştepta să îi reaîntâlnească pe Stefan, Ly, Matt, Helen, Rhye, Nick şi cam atât. Oh,mai avea doar un an şi absolvea. 

   Îşi scutură capul şi îi răspunse lui Stefan la mesaj :

     Sunt la mătuşa Seely,ştii tu,sora bunicăi Alison. Nu cred că pot ajunge,încerc. Sunt singură! Bunica nu a vrut să vină. Spune-le tuturor că le simt lipsa şi .. lasă că poţi să stai şi fără Mp3. 

   Aruncă telefonul pe canapea şi căzu în coşul de gunoi. Înjură de câteva ori,apoi după ce îl scutură bine de brânza topită, îşi promise că avea să i-o plătească lui Courtney care mănâncă noaptea -pe la două- brânză topită cu şuncă şi aruncă ambalajul în coşul de gunoi.

   Îl aşeză -de această dată- grijuliu pe noptieră şi ieşi din cameră uitându-se în dreapta şi stânga. Nu avea chef să dea ochii cu  Geoff după partea cu îmbrăţişarea de acum două zile când s-au holbat toţi la ei şi ea a plecat în încercarea eşuată de e nega. Fusese groaznic. 

-Ce zi frumoasă, nu? întrebă Bridgette aruncându-se pe canapea lângă Sher şi îl îmbrăţişă frăţeşte ciufulindu-i claia. O privi mai bine pe Izzy care aproape că scotea fum pe urechi şi adăugă: Ce se întâmplă? 

-Suntem aici de la şase,mârâi blonda notând fulgerător ceva pe o foaie albă. Omule,stinge muzica aceea inutilă! Fred,eşti surd?!

-Femeie! replică vinovatul. Eşti insuportabilă. E încet! Na,e rock! Schimbă tu genul ăsta. Chiar aş vrea să văd cum reuşeşti.

   Şi cearta continuă cu replici absurde din care nu mulţi înţelegeau mare lucru. Bridgette îl întrebă pe Ed ce se întâmplă şi băiatul îi explică. Au trecut două zile de când au venit -de parcă ea nu ştia- şi  doi dintre ei trebuie să meargă la supermarketul din oraşul alăturat ca să cumpere haleală.