Întâlnire cu destinul (Finalizată)

Capitolul 21

După ce a plecat Davis am reușit să adorm câteva ore. Mi-a prins bine acest somn întârziat, deoarece a a ajutat la relaxarea corpului meu. Chiar și starea mea de spirit se schimbase. Faptul că Han mă convinsese cumva să-i mai dau o șansă mă punea pe gânduri, dar în același timp mă făcea mai fericită decât eram anterior. Cel puțin așa eram în apropierea lui.

Nu știam, de fapt, dacă avea să funcționeze treaba asta, nu-mi mai rămăsese prea multă încredere în el, și totuși în momentul de față nu regretam decizia luată.

După ce m-am delectat cu un dus fierbinte, m-am apucat de ritualul feminin. Voiam să arăt foarte bine în seara asta. În primul rând pentru mine însămi. Și apoi voiam ca Davis să conștientizeze ce avea de pierdut, dacă mai avea de gând să mă mintă o singură dată.

Sigur că marile vedete preferau să se coafeze, machieze și multe alte lucruri la un salon profesionist. Eu nu mă consideram o vedetă, doar o persoană modestă care scria cărți. Foarte mulți nici măcar nu auziseră de vreo Ella Williams. Așa că aveam să mă folosesc doar de propria vrajă în seara aceasta. Cu puțin noroc, rochia și pantofii creați de designeri foarte renumiți, aveau să-mi ofere efectul scontat. Măcar să nu fi plătit degeaba atâția bani pe ei.

După minute bune de muncă, m-am privit în oglindă și am constat că arătam fabulos. Am zâmbit imaginii reflectate. Amanda ar fi fost mândră de mine. Rochia aceasta îmi scotea în evidență toate formele, pe care în mod obișnuit le cam ascundeam. Încă aveam ceva carne pe mine, mi-am spus, admirându-mi șoldurile rotunjite. Rochia de un roz opal cobora în valuri pe trupul meu. Nici măcar eu nu mă mai puteam sătura să o privesc. Totuși foarte curând a trebuit să o fac pentru că am auzit o bătaie în ușă.

Știam că e Davis, așa că am apucat în grabă plicul discret și m-am îndreptat spre ușă. Când am deschis-o și m-am afișat în fața lui, acesta a rămas nemișcat pentru câteva clipe. Privirea lui se fixase pe fața mea, apoi cu greutate a coborât spre restul corpului și obrajii au început să-mi ia foc. Mă simțeam goală în fața lui.

Și-a dus o mână la inimă, apoi expresia de pe fața lui m-a emoționat și mai tare. Era impresionat. Am așteptat cu sufletul la gură să aud și reacția lui verbală. Care nu a întârziat.

— Ești... cea mai frumoasă femeie pe care am văzut-o vreodată, a răsuflat întretăiat, iar picioarele mele au amenințat să cedeze. Milioane de înțepături mă furnicau prin stomac.

Nici el nu se lăsa mai prejos. Avea un costum de culoare gri cu pantaloni la dungă, pantofi care arătau a fi foarte scumpi, o cămașă albă închisă, cu o cravată maro, din nou o vestă și sacoul din același material ca pantalonii și vesta. Arăta apetisant și aproape că-mi venea să-i sar în brațe și să-i cer să ne petrecem toată noaptea în camera mea. Fața lui era proaspăt barbierită, iar părul era aranjat pe spate. Ochii lui de panteră continuau să-mi contempleze ținuta.

— Mulțumesc, am răspuns într-un final, după ce mi-a revenit glasul. Și tu arăți... foarte bine.

— Destul de bine încât să fiu un partener pe măsura ta? mi-a zâmbit el.

— Ești partenerul ideal, am murmurat eu cu timiditate. S-a aplecat puțin spre mine și cu mâna dreaptă mi-a prins ferm spatele și m-a tras ușor spre el. Apoi vocea lui răgușită în urechea mea mi-a trimis fiori electrizanți în tot corpul.

— Nici n-ai idee ce ți-aș face acum, iubito...

— Davis! am exclamat șocată.

— Stai liniștită, micuțo, nu am de gând să-ți distrag atenția. În seara asta tu ești cea mai importantă, tu ești vedeta.