Șeriful

Capitolul 4

     - Hey, ești gata? O aud pe Sam in spatele meu.
     - Sam, nu vreau sa fiu nepoliticoasă, dar, ce tornada a trecut prin camera asta?
     - Știu, și sala mea arata la fel. Nu am mai avut buget de ceva ani pentru modernizarea clădirii.
     - Dar pentru copii e sigur sa stea in locul asta?
     - Curat este, doar că lucrurile vechi nu se pot înlocui atât de ușor pe aici.
     - Orașul asta primar nu are?
     - Ba da, din păcate. Dar nu-l interesează. A spus că va repara lucrurile când va avea un copil de dat la grădinița.
     - E clar. După program crezi că îl găsesc la primărie?
     - Bănuiesc că da, de​ ce?
     - Trebuie sa am o discuție cu el.
     - Cum crezi tu, dar, nu te va asculta.
     - Mai vedem noi.
     Copii au intrat în clasa și am fost plăcut surprinsă să văd o ceata de îngerași frumoși. Dar...Triști.
     - Buna dimineața,copii. Eu sunt domnișoara Victoria și voi fi noua voastră educatoare. Ce spuneți sa facem cunoștință?
     Copilașii tac mâlc și mă privesc că pe un extraterestru.
     - Hey, ce sa întâmplat? De ce sunteți atât de triști?
     - Nu ne place aici, vrem afară. Spuse un băiețel blondin cu ochi mari albaștrii.
     - Ce idee buna. Fiecare să își ia păturica și să mergem afara.
     În sfârșit îi aud pe copii râzând. Ce sunet magnific.
     Îi adum pe copii în cerc cu paturelele apoi mă așez intre ei.
     - Bun, eu sunt noua și nu știu cum va cheama, așa că hai sa facem cunoștință. Am aici niste ecusoane in forma de îngeraș și o carioca. Când vă spuneți numele veniți să vă luați ingerasul până vă învăț pe toți.
     Puișorii par foarte incantati de idee și rand pe rand vin alegând la mine.
     Aproape am terminat, mai am doar un băiețel care nu vrea sa vorbească cu mine. Mă ridic de la locul meu și când ajung lângă el îl văd că plânge.
     - Ce sa întâmplat, puiuț? De ce plângi?
     - Vreau la tatii!
     - Inca putin, puiule. Mai e puțin și vine să te ia.
     - Promiți?
     - Promit!  Acum îmi spui numele tau?
     - Bradly.
     - Mulțumesc, eu sunt Victoria, îmi pare bine sa te cunosc. Spun întinzând mana.
     - La fel. Spune ingerasul stergandu-si lacrimile​.
     - Vrei sa ne jucam amândoi?
     - Da, ce ne jucam?
     - Hai sa te învăț un dans și un cântecel, vrei?
     - Da. Îi putem învăța și pe ceilalți?
     - Cum sa nu, puiule.
     Ziua a trecut ușor, i-am învățat pe copii cântecelul și dansul de la "Am o căsuța mica" și s-au distrat copios. Iar eu nu pot fi mai fericita când văd că și Bradly râde și aleargă cu ceilalți copii.
     Văd deja mămicile cum incep să se strângă pe lângă gardul grădiniței ceea ce înseamnă că ziua sa încheiat.
     - Bun, copii, daca va plăcut ce am făcut astăzi veniti sa batem palma înainte să vă duceți la mămicile voastre.
     Rand pe rand copii au bătut palma după care au fugit entuziasmați la părinți povestind ce au făcut azi.
     Cel din urmă a fost Bradly care stânjenit de ținea de marginea tricoului și privea în jos.
     - Ești bine, puiule?
     - Da.
     - Te-ai distrat astăzi?
     - Da.
     - Perfect, atunci hai sa batem palma.
     Ridic mana și aștept dar in schimb sare in brațele mele și mă doboară in fund.
     Mă strânge atât de tare in brațe. Ceva sa întâmplat cu copilașul asta.