ALICE’S POV
Imi amintesc ca nu am murit pe loc. Am auzit cum Harry ma striga si am simtit cum toti incercau sa ma aduca inapoi. Dar nu am putut. Imi amintesc cat de dureros a fost sa tusesc sange si sa nu pot respire. Cum inima mi se strangea si nu puteam sa ma opresc si doar sa il las pe doctoral alas a ma faca bine. Si apoi totul s-a facut negru. Si m-am trezit ca mergeam pe un drum pe care imi vedeam toate amintirile si momentele din viata mea. Urma sa le vad pe mama si sora lui Harry? Imi vedeam familia si prietenii. Doamne, ce dor imi era de ei! Si doar mergeam. Si mergeam. Si mergeam.
HARRY’S POV
Nici nu stiu ce se intampla. Stau cu Liam in bucatarie si atat. Stau. Ea a murit. E gata. S-a dus dracului din vina mea. Eu nu am facut nimic sa o ajut. Eu nu l-am oprit pe om. Eu nu am facut nimic. Asta le-a omorat si pe mama si Gemma. Nimicul meu le-a omorat.
Kevin. Asa a spus ca il cheama. Cel care a impuscat-o pe Alice. Stiam unde il duc. Era in depozitul mare. M-am ridicat brusc si am iesit in viteza. Liam abia a apucat sa intre in masina deoarece am pornit in viteza. Ma durea in cot de politie, de viata mea si de tot, in general. Il voiam mort acum. Voiam sa se chinuie.
Am ajuns la depozitul abandonat. Am intrat si i-am auzit sctigatele disperate. Baietii ii turnau spirt peste piciorul jupuit de piele. Fata ii era distrusa si sangele era peste tot. Am luat sticla de alcool din mainile lui Zayn si am baut aproape jumatate. El a omorat-o. Era atarnat cu mainile de o franghie. Se zvarcolea de durere. Asa a fost si Alice. In dureri mari. Am inceput sa il lovesc in stomac pana a scuipat si el sange ca si Alice.
- E placut? am tipat la el. Mai bine te lua dracu’ decat sa te iau eu!
Si am inceput sa il lovesc. I-am rupt cateva coaste pentru inceput. Alice e moarta. Asta imi repetam. Chiar moarta.
ALICE’S POV
Ajunsesem deja la sfarsitul drumului. Era o lumina orbitoare, dar rece. Asa ca am pasit in ea. Fara sa ma intreb ce e acolo sau daca e corect. Am mers prin ea.
Eram pe plaja din LA exact in locul unde am fost cu baietii. Soarele apunea, iar valurile se loveau de stanci. Este asta Raiul?
- Alice? am auzit o voce din spatele meu.
- Era o fata putin mai mare decat mine. Parul albastru ii atarna pe umeri. Era imbracata in niste blugi negri si un tricou alb.
- Da, tu cine esti? am intrebat usor tematoare.
- Cred ca tu si cu mine avem ceva in comun.
- In comun? am intrebat confuza.
- Sau, ma rog, pe cineva! a raspuns zambitoare.
Zambetul acela. Harry!
- Sunt Gemma! a zis fata fericita. Sora mai mare a lui Harry!
HARRY’S POV
Deja trecuse o ora. A murit. Exact asa cum a murit Alice. Golisem trei sticle si nu mai puteam sta prea drept. Mainile imi sangerau si tremurau usor. Am simtit o mana pe umarul meu. Am dat-o jos brutal. Nu o voiam daca nu era a lui Alice. Mergeam usor spre iesire. Am deschis portiere masinii, dar cineva din spatele meu a trantit-o la loc.
- Ce naiba mai vreti si voi?! am strigat la ei nervos.
- Nu conduci asa! a zis unul dintre ei, dar imi era greu sa le disting fetele.
- Nu imi spune ce sa fac sau ajungi ca si Kevin din inauntru!
- Harry, urca in masina mea! a spus unul si si-a asezat mana pe umarul meu.
M-am intors si l-am lovit in fata.
- Lasa-ma dracului in pace sau jur pe Alice ca va omor pe toti!
Am urcat in masina si am accelerat. Am pornit spre locul meu preferat, unde am dus-o si pe Alice. Am ajuns repede, iar pe drum aproape m-am bagat in doi copaci. Am coborat repede si m-am trantit pe iarba. De ce am lasat-o sa moara? Puteam face atatea pentru a o salva! Si acum stau si plang ca si un cretin. Nu am mai plans de mult. Cred ca merita si ea doua-trei lacrimi. Voiam sa vina sa se joace cu parul meu ca sa ma linisteasca. O voiam in viata. Si uite-ma, aici, stand ca un idiot si plangandu-mi de mila in locul asta cretin care imi aminteste de Alice.
M-am ridicat. Mi-am sters ochii si am pornit spre masina. Trebuia sa ajung acasa la Alice.
PERRIE’S POV
De ce se intampla mereu asta? Ma apropiam si eu de cineva si apoi el murea. Stateam si priveam cu lacrimi in ochi in timp ce doctoral incerca sa o resusciteze. Incerca de 10 minute. Imi venea sa si plec in lume. Nu putea face asta! Nu putea muri. Auzisem cum usa s-a trantit si masinile accelerand afara.
Si atunci s-a intamplat. inima ei a inceput sa bata din nou! Doctorul a continuat sa lucreze la rana ei. Eu doar stateam ca o mica smiorcaita si ma rugam la toti pe care ii stiu ca ea sa fie bine.
ALICE’S POV
- Sora lui Harry? am intrebat mirata.
Gemma deja se asezase pe nisi psi mi-a facut semn sa stau langa ea.
- Sunt moarta? am intrebat incet.
- Nu chiar! a raspuns ea. Esti undeva intre doua lumi. Practic, existi in ambele.
- Si ce trebuie sa se intample ca sa raman doar in una?
- Sa mori in cealalta. Trebuie sa mori intr-o lume.
- Si cum fac asta?
- Nu sa imi spui!
Si am stat si am privit apusul. Unde voiam sa merg? Ce voiam sa fac?
- Nici nu m-am gandit ca esti asa frumoasa! a zis Gemma zambindu-mi.
- Multumesc, am soptit. Gemma?
- Da, draga!
- Imi e frica.
- Ce o sa alegi?
- Nu stiu.
- Ei bine, a zis ea. Ia-o asa. De ce sa te intorci in lumea aia si de ce sa stai aici?
Am inchis ochii. Nu stiam. I-am luat incheieturile brazdate de cicatrici.
- Tu de ce nu ai stat in lumea aceea? am intrebat.
- Nu era nimic pentru mine acolo. Mama murise, tata era un alcoholic si nici la scoala nu era bine.
- Dar Harry?
- Harry s-a descurcat. Nu cum voiam sa se descurce, dar a reusit. A scapat. E in viata. Asta e tot ce conteaza pentru mine. Tu ce lasi in urma? m-a intrebat cu un zambet bland.
Totul era asa perfect la ea. Gesturile, aspectul, vorbele. Acum stiu ce a pierdut Harry.
- Familia si prietenii mei oricum cred ca sunt moarta sau ma cauta cu disperare. Sa ma intorc la o viata de hotie si fuga? Pentru ce?
- Pentru ei, a raspuns Gemma.
Nu stiam la ce se refera prin “ei”, dar ceva s-a trezit in mine cand a spus “ei”.
- Unde e mama voastra? Si cum de ai venit pana aici? am intrebat-o curioasa.
- Am venit pana aici pentru tine. Mama e… sus. Nu a putut veni.
- Ii e dor de voi, am spus, referindu-ma la Harry.
- Si noua de el, a raspuns ea privind spre apus.
Gemma s-a uitat spre cer ca si cum astepta ceva si apoi s-a ridicat.
- Alice, e timpul sa alegi. Daca alegi sa mergi acolo, nu iti vei mai aminti nimic din toate astea. Tu alege ce e mai bine pentru tine. Bafta!
Mi-a zambit cald si apoi a disparut. Ce naiba urma sa fac?
PERRIE’S POV
Alice zacea in patul lui Harry. Avea perfuzii pe ea. Doctorul a zis ca e intr-un fel de coma si ca ii trebuie timp. A suferit trauma la oasele piciorului deoarece ran ape care o avea de la injunghiere ajunsese pana la ceva nervi importanti de acolo, iar tot stresul si rana glontului au facut posibil, daca se trezeste, sa ii ramana picioarele paralizate. Doctorul s-a oferit sa o stea cu noi pana se trezeste sau… moare.
Era asa palida. Mainile ii erau reci si le tineam in ale mele ca sa incerc sa le incalzesc. Cum s-au intamplat toate astea? Trebuia sa fiu eu, nu ea!
Am tresarit cand usa s-a deschis. Liam, Zayn, Niall si Louis au intrat in camera.
- Nu a murit? a intrebat Zayn surprins.
- Pentru vreo zece minute, da! am raspuns.
- Ce naiba? am auzit o voce stinsa din pragul usii.
Harry statea acolo, patat de sange pe maini si tricou, ochii injectati si sprijinindu-se. Mirosea a alcool.
HARRY’S POV
Am ajuns acasa. Am intrat si am vazut ca nu mai era strop de sange pe masa unde fusese Alice intinsa. Probabil au curatat ca s anu vad eu. Am urcat in camera mea unde erau toti. Alice statea pe patul meu. Era palida si… respira. Ce dracu? Respira! Aveam vedenii? Am baut asa de mult?
- Ce naiba? am zis cu voce tare si toti s-au intors spre mine.
M-am apropiat de ea cu frica. Daca visam? Brusc, corpul ei a inceput sa tremure convulsiv. Niall a fugit dupa doctor care a pus-o pe jos si a intors-o pe o parte ca sa o faca sa se opreasca. I-a injectat ceva in vene. Un firisor de sange i-a curs din nas. Perrie l-a sters si apoi au pus-o inapoi in pat. M-am asezat langa ea si i-am luat mana in a mea. Rece.
- Nu a murit? am intrebat.
- Inima i s-a oprit, dar am reusit sa o repornim, a zis Perrie calma. E intr-un fel de coma si trebuie sa asteptam sa se trezeasca. Totusi, exista sansa sa ramana paralizata de la solduri in jos.
Paralizata? Nu eram intr-o telenovela sa se tina scai problemele de capul meu! Totusi, respira. Doctorul a spus ca e mai bine sa nu o sufocam. Toti au plecat in afara de mine. M-am asezat pe un scaun langa ea si i-am tinut mana langa pieptul meu, chiar peste inima mea.
- Eu sunt aici, Alice! Nu muri, ok?
Zorii deja se vedeau. Era dimineata.
ALICE’S POV
Tot nisipul a fugit de sub picioarele mele. Imi simteam corpul slabit. Trebuia sa aleg acum. Am 17 ani. Imi vreau viata! Vreau sa mai stau o noapte cu familia mea, vreau sa rad cu prietenii mei, vreau sa o imbratisez pe Perrie si sa ii mai vad pe baieti! Vreau sa ii spun lui Harry ca il iubesc. Imi e teama ca eu o sa mor fara ca el sa auda asta de la mine. Pentru ca, il iubesc. Toate idiotenile pe care le face si toate rautatile. Il iubesc si vrteau ca el sa o stie. Asa ca trebuia sa ma sinucid in lumea asta. Nu stiu exact cum functioneaza asta. Am intrat fugind in apa si am simtit cum imi furnicau buricele degetelor. M-am bagat cu capul sub apa si am auzit un infundat “Eu sunt aici, Alice! Nu muri, ok?” Stateam sub apa si plamanii mi se strangeau si explodau. Nu mai puteam. Apa intra si eu ma inecam. Multumesc, Gemma, pentru tot. Si apoi un intuneric mai profund nu am mai vazut niciodata.
*
Mi-am deschis ochii. Intuneric. Mana mea era prinsa de ceva. Totul ma durea. Nu puteam respire fara sa strang din dinti de durere. Impuscata si injunghiata. Cred ca am batut un record sau ceva. Unde sunt? Am murit? Am gamut.
In intuneric, o silueta a tresarit si o lumina s-a aprins. Ochii obositi si rosii a lui Harry m-au privit speriat. Am zambit si o lacrima a cazut din ochiul meu. Se uita la mine ca la o ciudata.
- Ai murit? m-a intrebat el incet.
- Nu, am raspuns chiar mai incet.
Gatul ma ustura. Ochii lui s-au aprins, iar buzele lui s-au strivit de ale mele. Eram vie si il sarutam pe Harry. Dupa ce s-a dezlipit am gamut din nou din cauza durerii, iar el a tipat dupa cineva. Un domn pe care nu il stiam a venit si a inceput sa ma consulte. Aveam o cusatura pe locul unde era glontul.
- O sa te doara ca naiba, dar vei supravietui! a concluzionat doctoral inainte sa plece.
Perrie a intrat in camera si m-a imbratisat atat de strans si de dureros, dar nu am spus nimic. Niall, Zayn, Liam si Louis m-au imbratisat si ei. Era placut sa primesc imbratisari de la ei.
- Ma bucur ca nu am mierlit-o! am zis intr-un tarziu si toti au ras.
- Cat am stat inconstienta? am intrebat incet.
- Doua zile, a raspuns Perrie.
S-a simtit ca si minute. Era seara. Mi-am luat medicamentele si toti, dupa ce mi-au urat noapte buna, au plecat. Harry a venit la mine si m-a imbratisat in asa fel incat sa nu ma apese pe rana. Mi-am trecut mana jucausa prin parul sau si l-am auzit cum geme de placere. Carliontii lui erau asa finis i se pierdeau prin mainile mele.
- Sa nu mai faci asta! a zis el putin mai tare de o soapta, apoi sarutandu-mi buzele.
Sarutul a fost profund si apasat. Imi doream sa fie bine. Imi era frica. Teama pompa prin venele mele. Daca nu o faceam? Daca muream si nu o faceam? Am fost de doua ori aproape gata sa ma duc. Trebuie sa stie asta. Frica mea trebuia sa dispara. Asa ca mi-am adunat tot curajul si am spus, privindu-i ochii verzi si mari:
- Te iubesc!
M-am grabit sa il scriu. Va multumesc pentru toate comentariile si voturile si suportul vostru. Nu am vrut sa stric atmosfera aceea de panica, asa ca nu am zis nimic. Alice e in viata, deci ne putem linisti. :)) Multumesc pentru ca cititi! :) Xx