Va rog sa ascultati piesa pe care am pus-o pentru o atmosfera mai buna si pentru a intelege mai bine urmatoarele intamplari. Multumesc!
M-am trezit cand un am auzit un bubuit puternic. Afara ploua torrential cu multe tunete si fulgere. Ma simteam mult mai bine. Capul nu ma mai durea, puteam respire normal si doar gatul ma mai ustura. Probabil a fost ceva virus de 48 de ore.
Dar acum nu asta ma ingrijora. Era o furtuna in toata regula afara, iar amintirile imi navaleau in minte. Nu am mai prins o asa furtuna de la accidental acela. Inima imi batea cu putere. Am vazut o lumina orbitoare pe cer, iar imediat apoi o bubuitura asa de puternica incat am crezut ca o sa sparga geamurile. In stanga mea era Harry care dormea linistit. Mi-am pus o mana pe umarul lui, l-am scuturat usor si i-am spus numele incet. El s-a trezit si s-a ridicat in fund ca sa ma poata privi in ochi. In lumina slaba a lunii nu il prea puteam vedea bine, dar i-am observant linia maxilarului bine conturat si carliontii ciufuliti.
- Ce s-a intamplat? Esti ok? Te simti rau? Sa ma duc sa iti ud batista din nou?
Vocea lui era usor ragusita de la somn si puteam auzi ingrijorare in ea.
- Nu, sunt bine, doar ca… furtuna, am spus usor rusinata.
- Iti e frica de furtuna?
Chiar atunci s-a auzit un tunet puternic si am tresarit. El m-a luat de maini si mi le-a pus pe fata lui.
- Sunt aici, iubito! Sunt aici!
Mainile mele presate pe pielea lui moale era asa placut. Ii simteam trasaturile fumoase si ma calmam. Ii puteam vedea ochii verzi, dar nu stiam daca el ii vedea pe ai mei. El avea pe el doar niste pantaloni scurti largi, dar eu aveam pantalonii lungi si bluza pe mine. Ploaia se auzea batand ritmic in geam. Harry m-a ridicat si m-a dus catre geamul mare, dar nu l-a deschis. M-a trecut in fata lui, iar mainile i s-au incolacit in jurul abdomenului meu. Pieptul lui era lipit de spatele meu. Respiram deodata, inimile ne bateau in acelasi timp si degetele noastre impletite parca ne legau pe veci. Si in toata furtuna asta care semana cu viata mea, momentul asta intre noi doi, a devenit raza mea de soare. In momentul asta nu imi era teama si m-am oprit din a gandi rational. Barbia lui era asezata pe umarul meu drept si priveam ploaia. O strafulgerare albastra a brazdat cerul, iar imediat un tunet a insotit-o, facandu-ma sa ii strang mana involuntar.
- Shh, gata iubito! Esti a mea si nimeni nu mi te poate lua.
Cred ca a simtit cum inima mi-a luat-o la goana pentru ca i-am auzit rasul infundat. Mi-am inchis ochii. Trebuia sa ii explic de ce. Nu puteam s ail lass a ma creada o fricoasa si o fetita capricioasa. Asa ca am vorbit prin liniste, cu glasul micut:
- Acum vreo cativa ani, cand eram mai mica, mergeam cu masina. Eu, parintii mei, bunica si fratele meu mai mare, Semi. Era o furtuna cam ca si asta de puternica. Un vant turbat care apleca varfurile copacilor. Mergeam incet, iar tata conducea cu grija. Abia daca se mai vedea ceva din cauza ploii, am spus facand o mica pauza ca sa imi trag suflarea, dupa care am continuat, eram singuri pe drum. Tata si bunica stateau in fata, iar eu cu mama si cu Semi in spate. Imi amintesc un fulger pe cer si un tunet puternic, iar apoi, un copac a cazut chiar dupa noi. Tata a privit in urma noastra si cand s-a uitat inapoi la drum, era o masina aparuta de nicaieri. Nu a fost vina lui, masina nu avea avariile puse sip e ceata aia nu am vazut nimic, am spus stergand o singura lacrima care mi-a cazut pe obraz. Tata a fost in coma, eu, mama si Semi ne-am ranit, dar nu foarte grav, iar bunica a murit.
Mi-am lasat capul in pamant. Harry m-a intors cu fata la el si cu spatele lipt de geamul rece. Mi-a dat parul de pe fata dupa ureche si s-a apropiat de mine asa de mult incat piepturile noastre se atingeau. Mi-a pus mainile pe obrajii reci si o alta lacrima a cazut din ochiul meu. Dar Harry s-a aplecat si a sarutat-o inainte sa cada. Am zambit usor, iar el m-a luat in brate. Avea mainile in partea de jos a spatelui meu si fata ingropata in clavicula mea, iar eu mi-am infasurat bratele in jurul gatului sau. Pentru momente ca astea merita sa traiesc. Chiar si aici in captivitate si departe de familie, momentele astea imi dau putere sa ma cert de inca 100 de ori pana voi ajunge la inca un moment din acesta. Vina, ura, lacrimile si regretele pot sa mai astepte. Acum ma simt complete. Stiti cum e sa nu te simti niciodata odihnita pe deplin sau complete mereu? Nefericita si nemultumita? El ma completeaza. Cum yin si yang sunt mereu in contradictie, dar legate impreuna. Exact asa ma simteam acum. Ca si yin si yang. In momente ca astea, cantecele de dragoste faceau sens si le pricepeam. Furtuna nu ma mai speria. Eram complete, in sfarsit.
Cand si-a ridicat capul ca sa ma poata privi, un fulger i-a luminat privirea arzatoare si un tunet s-a potrivit cu bataia inimii mele. A inceput sa plaseze saruturi umede pe linia maxilarului meu si sa coboare apoi la gat. Mi-a luat mainile si mi le-a pus in carliontii lui. Am inceput sa ma joc cu ei si sa ii trag incet. A coborat pana la tivul bluzei mele pe care a dat-o jos repede, lasandu-ma numai in sutien. M-a ridicat de la sol, iar eu mi-am infasirat picioarele in jurul taliei lui, exact ca si in ziua aceea la mall. Mainile lui imi tineau fundul si il strangeau, din cand in cand, iar spatele imi era lipit de geamul larg. A coborat printre sanii mei si apoi a trasat cu limba o linie umeda pana inapoi sus la baza gatului. A muscat o laterala a gatului meu, iar eu am gamut fara sa ma pot opri. Harry a ranjit pervers la gestul meu, iar eu mi-am dat o palma in minte. S-a dus la urechea mea si mi-a soptit, aerul cald lovindu-se de urechea mea:
- Imi place cand faci asta, iubito!
Mi-am muscat buza cu putere cand el s-a uitat in ochii mei. Apoi la buzele mele. Stiam ce voia. Ploaia avea propriul ritm si singurul lucru pe care ma separa pe mine de furtuna era un strat de geam. Stiam ca e o idee proasta. Stiam ca e planul sau, o parte din jocul lui idiot. Urma sa ma raneasca pentru ca atunci cand ceva parea sa mearga bine cu Harry, Universul intorcea totul impotriva mea si se intampla ceva rau din care ne certam. Dar acum nu imi pasa. Buzele acelea carnoase si putin umflate acum pareau asa apetisante si dulci. Nu imi pasa ca aceleasi buze au sarutat-o pe Nadia sau pe Gigi. Acum erau ale mele. M-am desprns de geam si m-am apropiat de el. Fruntile ne erau lipite. Buzele pregatite. S-a apropiat de mine. Doar varfurile ni se atingeau, iar cand Harry si-a trecut limba peste buzele lui ca sa le umezeasca, varful acesteia a ajuns usor sip e ale mele. Gurile noastre erau intre-deschise, ne respiram aerul impreuna, iar varfurile erau usor presate intre ele. Cand am simtit muschii incordandu-se si gata sa ma sarute, un bubuit puternic m-a speriat si am tresarit, deconectandu-ne.
Harry si-a pus man ape spatele meu gol si a facut miscari absente ca sa ma linisteasca. Inca imi sustinea toata greutatea si m-a lasat sa imi asez fruntea pe umarul sau. Era ca si cum mama natura nu voia sa fim impreuna. Ca si cum fortele universului nu voiau sa ne apropiem prin acel sarut.
- Stii, a spus Harry cu o voce joasa si m-am indepartat ca sa ii pot vedea fata, mama spunea ca cel mai bun sarut e acela care a fost schimbat de mii de ori intre ochi inainte de a ajunge la buze! a continuat, zambind usor.
Am zambit si eu. Voiam sa o cunosc pe mama lui Harry. Trebuie sa fie o femei desteapta si delicata ca sa spuna lucruri asa profunde si frumoase. Oare Harry semana cu ea? Oare ea stia ce face Harry?
- Ei bine, am spus si eu, tatal meu mereu imi spunea ca daca un baiat pune mainile pe mine sa i le tai! am spus ironica.
Harry a ras la mica mea gluma si m-a privit ciudat. Era ceva in privirea aceea, dar nu ceva rau. Era ceva frumos, dar nu stiu ce. Era unul din acele momente.
M-a asezat in mijlocul patului intinsa pe spate. Mi-a dat jos pantalonii lungi, lasandu-ma numai in lenjerie. M-am linistit cand am vazut ca ne inveleste cu plapuma. Eu stateam intinsa pe spate, iar el se sprijinea intr-un cot si ma privea.
Apoi s-a aplecat si mi-a sarutat fruntea. Si-a dres vocea si a inceput sa imi cante o piesa pe care nu o recunosteam. Nimeni niciodata nu mi-a cantat, nici cand eram mica. Vocea lui joasa atingea toate notele cu usurinta, dar canta incet, chiar deasupra unei soapte, in asa fel incat doar eu sa il pot auzi. Imi trasa conturul fetei cu degetul aratator si se plimba deasupra sprancenelor si a gurii, coborand pe nas. Miscarile erau asa relaxante. Vocea lui imi dadea fiori si imi facea pielea de gaina. Era lucrul meu preferat din lume.
“Our eyes are not the same color” canta incet in timp ce isi trecea degetul pe sub ei, mai apoi aplecandu-se si sarutandu-I pe fiecare.
“And our skin it is a different shade… And I don’t know why I mention this…” a continuat sac ante in timp ce se juca acum cu parul meu. Parea asa de concentrate in ce facea si de cate ori imi intalnea privirea fascinate, imi zambea timid. Cred ca ingerii ar fi invidiosi pe vocea lui.
“We are all searching for signs, whether we look towards the sky, or curse behind our eyes and rationalize… Whatever we divine, well I hope that you and I realize that what we’ve found it could survive… So if you reach out your hand” a spus luandu-mi mana in a sa “I’ll give you mine” a continuat, impleticindu-ne degetele.
I-am zambit cu atata drag incat nu imi incapeam in piele de emotie. Imi canta piesa asta frumoasa si care ma linistea. A continuat sac ante, fiecare nota perfecta, fiecare sunet mergandu-mi la inima, fiecare cuvant analizat, fiecare moment trait. Ploaia batea in geam in continuu si fulgerele si tunetele inca mai strabateau cerul, dar nu imi pasa. El imi canta mie. Asta conta. Pe toata perioada melodiei, mainile noastre au ramas unite. Cand a terminat cantecul, am stat putin in liniste, iar apoi m-am ridicat brusc si l-am imbratisat strans, ca un copil care isi revede mama dupa prima zi de gradinita. El m-a imbratisat inapoi usor surprins. Nu existau cuvinte sa ii spun ce a insemnat cantecul pentru mine. Nici nu cred ca exista sentimentele pe care le-am trait. Cu el, descopar parti nestiute ale lumii. Cand ne-am indepartat, i-am spus cu voce tremuranda:
- Canti atat de frumos! Multumesc! iar apoi l-am sarutat timida pe obraz si m-am pus inapoi in pozitia mea initiala.
- Hai sa dormim, iubire! a spus, sarutandu-mi varful nasului.
M-am intors cu spatele la el, iar mainile lui mi-au inconjurat corpul micut intr-o fortareata. Ii simteam inima batand in spatele meu cu repeziciune si i-am luat o mana de a lui intr-una de a mea. Am adormit gandindu-ma la cantecul lui si fredonandu-l in capul meu. Asta. Asta merita tot.
Piesa din dreapta e cea pe care Harry i-a cantat-o. Sper ca v-a placut acest capitol, m-am straduit mult sa il scriu si cred ca a iesit destul de bine. De asemenea, am inceput un nou FanFiction tot cu Harry. Am pus primul capitol care nu e chiar asa palpitant, e mai mult o descriere a trecutului, dar urmeaza chestiile palpitante! Voi pune al doilea capitol maine si v-as ruga sa aruncati o privire peste poveste sa vedeti daca va place! Este tot vorba despre un Harry periculos, dar personajul feminin e schimbat, cu o viata mai grea si un caracter mai puternic si mai hotarat decat al lui Alice. Uitati-va si vedeti daca e buna de ceva! Multumesc pentru ca cititi! :) Xx