Vi s a intamplat vreodată să simțiți ca lipseste o parte din voi? Da, probabil ca suna ciudat dar de cativa ani, asta am simtit mai mereu. Am intrebat o mereu pe bunica dacă s a intamplat ceva in trecutul meu care mă face să mă simt asa, dar de fiecare dată mi a spus ca daca ar fi trebuit să îmi amintesc, as fi facut o de mult. Tot ce mi a spus au fost doar cateva chestii nesemnificative de cand eram mica, si cum am ajuns sa imi pierd memoria. Cică niste băieti se băteau, iar eu am fost doar o victimă colaterala care a facut cunostintă cu un copac. Impactul a fost puternic si asa am ajuns aici. După ce m am trezit din coma, nu puteam sa vorbesc dar se pare ca nici inainte nu puteam. După ce mi am revenit complet am fost sa ma operez si uite ma aici.
- Domnisoara, avem o problemă uriasă spuse o asistenta trecând in în fuga pe lângă mine.
Ma intreb oare ce naiba s o fi intâmplă atat de grav. Imi iau halatul si ma duc sa vad care este situația.
- Ce mama dracu s a intamplat? Abia am strigat deoarece am rămas surprinsă de ce vedeam.
Din ambulanțe parcă nu se mai terminau sirurile de targi pline cu
..deținuți...
-Se pare ca a fost un incendiu în închisoare si cativa dintre deținuți au avut nevoie de îngrijiri medicale.
In sfarsit îmi spune si mie cineva. Doamne, dar daca sunt periculosi? Eu una refuz să am grijă de asa ceva. Nu stiu din ce cauză dar nu suport sa aud cuvantul închisoare. Nu am fost niciodată acolo dar simt ca ceva nu va fi bine...
Ei uite ca am inceput si volumul 2. Scuzati ma ca că a durat atât de mult dar am fost foarte ocupata. Sper sa va placă si va multumesc celor care mi au lasat comentarii (voi tine cont si de parerea voastră, promit). Pupici💋💋❤