Hey, hey.. long time no see. (^•^) .
bianca-jky, ma crezi cand iti spun ca asta e a treia idee care mi-a venit? :") Le-am inceput pe toate dar am ales sa o termin pe asta. Sper ca a iesit cat de cat ok. ^^'
______________________________________
- Spune-i!!
- Nu pot..
- Ba poti. Nu mai fi asa fricoasa si marturiseste!!
- Nu pot sa fac asta.. daca o sa rada de mine?
- Oh, te rog, acum delirezi. Il stii doar pe Jaehwan, nu va face asta niciodata.
- Da dar.. totusi.. nu cred..
- Nu crezi nimic! ma intrerupe Sarang.
E cea mai buna prietena a mea, o urasc uneori; motivul? depinde de situatie, de exemplu acum ma obliga sa-l invit in oras pe Jaehwan. A fost o greseala fatala sa-i spun ca il plac inca de la inceput.. aish.. as vrea sa ma lase pe mine sa fac lucrurile in felul meu si atunci cand consider eu. In mod normal nu sunt atat de timida dar cand vine vorba de el situatia sta complet diferit. Am devenit prieteni in primul meu an de liceu la cursul de arta, el fiind cu un an mai mare decat mine. Pe atunci nu aveam astfel de sentimente dar in timp am devenit apropiati. Jaehwan reuseste mereu sa te faca sa razi, iar atunci cand isi arata dragalesenia nu-i poti rezista (te topesti efectiv), daca ai nevoie de ajutor poti oricand sa apelezi la el indiferent de moment, este de asemenea foarte talentat.. pur si simplu ii ador vocea, a castigat chiar si cateva competitii iar banii primiti ca premiu i-a daruit mamei lui.
- Oh, uita-l ca vine, spune Sarang uitandu-se in spatele meu.
- Ce?
M-am intors si eu sa fiu sigura ca nu ma pacaleste; ii sta in fire sa faca asta doar sa se amuze pe seama mea.
Oh nu, chiar vine spre noi.
- Buna Ra Eunho!!
Aish, nuu..
- Eu sunt invizibila? il intreaba Sarang cu o voce ironica.
- Nu, urma sa te salut imediat dupa. Scuze, impreunandu-si mainile.
- Nu mai conteaza, eu am plecat. Ra Eunho, daca nu ii spui esti moarta. Pa, Jaehwan!!
Nu plecaaa!!!
Prea tarziu deja a disparut.
- Ce sa-mi spui?
- Nu stiu..
Oh Sarang in ce m-ai bagat?!
N-o sa pot spune "te plac" pur si simplu la fel cum se asteapta ea. Avem personalitati diferite, ea spune direct unui baiat ca il place daca e cazul, eu nu ( nu ca s-a intamplat de prea multe ori pana acum ).
- Ba da, sigur stii, altfel nu ti-ar mai fi zis asta. E un secret?
Daa!! Trebuia sa fie doar al nostru pentru ca a promis sa nu ma dea de gol. "Prietena cea mai buna", tsk, ce sa zic..
- Nu.. nu e nimic..
- Nu te cred, dar fie.
- De ce nu?
- Pai..in primul rand iti tremura vocea, in al doilea rand nu te uiti in ochii mei si in al treilea rand te joci cu bratara de la incheietura ta.. faci asta cand esti emotionata sau, in cazul asta, cand minti.
Ma cunoste mai bine decat as fi crezut. Imi amintesc prima data cand am incercat sa-l mint.. nu mai stiu motivul exact dar si-a dat seama imediat, bratara e un indiciu mult prea evident. As fi dat-o jos dar inseamna mult pentru mine. El mi-a daruit-o inainte de primul meu concurs de arta, mi-a spus ca e un talisman si ca o sa-mi poarte noroc iar asta a facut sa-mi dispara emotiile. O port pana si acum pentru ca e un cadoul de la el.
- Sa mergem, spune dupa care ma i-a de incheietura.
- Unde?
- O sa vezi.
____
Am fost sa mancam iar acum Jaehwan a spus ca o sa cumpere niste inghetata.
- Pentru tine, a spus dandu-mi cornetul; e de ciocolata, favorita mea.
- Mersi.
Am mers in parc si ne-am asezat pe o banca de langa fantana. Se spune ca indeplineste dorinte daca arunci o moneda in ea. N-am incercat niciodata si ma intreb daca e adevarat.
Am cautat in ruxac dupa o moneda de 100 de woni. Da! Am una. M-am ridicat de pe banca si am mers langa fantana. Cand am ajuns acolo mi-am inchis ochii. Sarang are dreptate intru-un fel. Ar trebui sa-i spun, stiu ca Jaehwan nu e o sa rada pe seama sentimentelor mele, imi e doar teama ca el nu va simti la fel si dupa o sa ma simt ciudat in preajma lui dupa ce i-as spune. " Vreau ca toata indoiala mea sa dispara si sa ii pot spune ce simt." Si am aruncat-o.
- Ce-o fi o fi, mi-am spus mie insumi si m-am intors pe banca sa-mi termin inghetata.
___
- Te-ai murdarit de inghetata, mi-a spus aratand spre nasul meu.
Aish, mereu mi se intampla asta, nu conteaza ca sunt dulciuri sau mancare.
- Stai, te ajut eu.
A scos un servetel umed din pachetul pe care il are in ghiozdan apoi a venit mai aproape de mine si m-a prins de barbie.
- De fiecare data se intampla asta. Mai ai 5 ani? Esti toata murdara.
In momentul in care mi-a atins nasul am simtit furnicaturi in stomac, de asemenea am devenit mai agitata deoarece statea foarte aproape de mine si pot sa jur ca am rosit, imi simt obrajii foarte calzi.
- Yah.. Ra Eunho...
- Dda?
- Ma placi? m-a intrebat privindu-ma in ochi.
Cum.. de ce.. de unde..
- De-de unde stii?..
- Mi-a spus Sarang.
Tradatoarea!! De tinut minte: sa nu mai am incredere in ea cand vine vorba de astfel de lucruri.
- E adevarat?
Nu puteam s-o spun asa ca am dat din cap si m-am uitat in jos neputand mentine contactul vizual.
- E o usurare, luandu-ma de mana.
- Huh?
Ma uitam la mainile noastre impreunate si parca nu-mi venea sa cred.
- Stiam deja inainte sa-mi spuna ea, doar ca... trebuia sa-mi dau seama ca si eu simteam la fel...
- Jaehwan-ah.. vorbesti serios?
- Nu m-as juca niciodata cu sentimentele tale, mai ales daca te-as face sa ma urasti pentru asta.
Cred ca pana la urma fantana asta chiar are putina magie in ea.