Povestea cu Chen pentru bianca-jky, scuze.. a durat mult ^^' dar sper ca o sa-ti placa. Ma voi stradui sa termin si povestea cu Jungkook pana la finalul saptamanii.
______________________________________
- Chanmi-ah..
- Mmm...
- Eu plec la aeroport sa-i duc pe mama si tata. Pregateste tu micul dejun te rog, Jongdae inca doarme.
- Inca 5 minute.. am spus incet fara sa-mi deschid ochii.
- Bine dar sa nu adormi inapoi, te rog.
- Daa...
Mi-am tras patura mai sus pentru ca Chanyeol ma dezvelise, dar oricat incercam sa adorm inapoi nu puteam asa ca am hotarat sa ma dau jos din pat. Dupa un dus scurt am coborat la parter. Am analizat atent ce era prin frigider: o sa fac niste japchae.
______________
- Nu e gata inca? Mi-e foame.
Vocea somnoroasa a lui Jongdae s-a auzit din spatele meu. Ce cauta el aici? Uhhh.. am uitat; a dormit aici peste noapte cu Chanyeol.
Am inchis aragazul. Acum trebuie sa pun mancarea in niste farfurii dar nu pot - ma imbratiseaza.
- Jongdae lasa-ma sa..
- Nuuu.. poti sa faci asta mai tarziu, vreau doar sa te imbratisez.
Chanyeol n-o sa se intoarca decat peste o ora cel putin, deci cred ca e in regula.
- Bine..
Am stat asa cateva minute, nu ma puteam misca pentru ca Jongdae ma strangea din ce in ce mai tare in brate si statea cu capul pe umarul meu, la un momentdat aveam senzatia ca a adormit asa ca l-am inghiontit putin.
- Parca ziceai ca iti e foame.
- Ah.. da.. am uitat de asta. Bine, sa mancam.
_____
- Ce?
Se uita constant la mine si nu pot manca - e asa enervant uneori.
- Nimic.
- Atunci de ce ai privirea aia?
- Mi-a fost dor de tine, zambind.
M-ai vazut si ieri! Tsk.. stiu ca minte pentru ca il cunosc bine si stiu ce ii poate trece prin cap. El si Chanyeol sunt prieteni buni din copilarie deci am stat destul timp in jurul lui incat sa stiu aproape totul, personalitate, preferinte, ce ii place si ce nu..
_____
- Sunt plictisit, hai sa facem ceva, nu vrei?
- Sigur, ce anume?
- Ce spui sa... mergem sus, imi sopteste in ureche transmitandu-mi fiori.
Am ramas statue pentru cateva secunde. Aish.. Jongdae mereu faci asa.
- Yah, ai inebunit? Nu!!
- Ah.. De ce? De ceeee??
Modul in care ma uitam la el transmitea clar mesajul : stii de ce. Pur si simplu ii place sa ma tachineze cu glumite de genul iar eu mereu pic in plasa.
Mai bine m-as duce in camera mea si sa stau acolo pana vine Chanyeol pentru ca nu am chef de glumitele lui.
Nu a spus nimic cand m-am ridicat de pe canapea, chiar a ramas acolo sa se uite la tv; o parte din mine s-a simtit usurata dar cealalta chiar voia ca el sa ma tina acolo. Nu ne-am mai vazut de mult timp, doar noi si mi-e dor sa petrecem timp impreuna. Eu am plecat si tot eu spun ca n-ar fi trebuit s-o fac. Aish.. nu stiu ce sa fac.
Am luat perna in brate si am strans-o cu putere ca sa ma eliberez de frustrare. Apoi am auzit o bataie in usa.
- Intra.
- Hey, ma saluta Jongdae zambind. Esti suparata pe mine?
Se aseaza pe pat langa mine.
- Nup. De ce?
- Pai ai plecat asa fara sa spui nimic si credeam ca... doar glumeam stii nu?
Mereu face glume de genul asa ca sunt obisnuita, de fapt e destul de imatur si face lucruri dragute mereu.
- Stiu, doar ca iti cam place sa ma tachinezi doar pentru ca sunt mai mica decat tine.
De fapt ma considera prea inocenta si rade de mine din cauza asta.
- Pentru ca esti adorabila cand te superi si nu pot rezista. Plus ca si tu faci asta.. imi zici ca sunt pervers. S-ar putea sa devin unul daca continui asa..
Are ranjetul ala pe fata.. imi da fiori.
- Yahh!!!
A inceput sa rada - cum am mai spus, ii place sa faca misto de mine.
- Nu radee..
Am inceput sa-l lovesc in umar pentru a-l face sa inceteze, degeaba a trebuit sa astept sa se calmeze singur.
- Bine.. gata.. masandu-si obrajii. Deci ce zici sa mergem la o intalnire? N-am mai fost de mult la una.
Am avut o singura intalnire pentru ca suntem impreuna de aproximativ o luna, am vrut sa mai iesim dar mi-a fost mereu frica sa nu afle Chanyeol.
- Jongdae.. nu-mi place sa fac asta pe la spatele lui Chanyeol, ar trebui sa-i spunem.
- Vrei sa ma omoare? Daca afla ca m-am atins de tine cu un deget o s-o ia razna.
- N-o sa faca asta, vorbesc eu cu el. Te rooogg... ma milogesc afisand figura de catelus.
- Aww... nu face fata aia adorabila... aishh.. bine, dar daca asta pateste ceva, aratandu-si fata, e vina ta.
Hehe merge de fiecare data.
A venit mai aproape de mine. Ce are de gand?
- Mai intai am nevoie de garantie.
- Ce?
Se apropia din ce in ce mai mult de mine, si-a inchis ochii si apoi..
- Chanmi? s-a auzit vocea fratelui meu venind din spatele usii.
- Shit.. fix acum si-a gasit sa vina..
Jongdae a oftat dupa care s-a intins pe pat in spatele meu acoperindu-se cu patura - excelenta ascunzatoare, n-am ce zice.
- Prefate ca nu sunt aici.
Inca i se vedeau picioarele asa ca l-am acoperit mai bine dupa care i-am spus lui Chanyeol sa intre.
- L-ai vazut pe Jongdae? Nu-i la mine in camera.
- Nu stiu, poate a plecat.
Ii evitam privirea pentru ca si-ar fi dat seama ca mint, dar ne-am privit in ochi pentru 2 secunde si sunt sigura ca m-am dat de gol.
- Jongdae, ce anume... faci acolo?
Dap, a observat, adica nu ca ar fi imposibil.
- Dorm..
- Serios?
Chanyeol a ranjit dupa care a venit spre mine si s-a asezat pe Jongdae.
- Aghh!!! Date jos!!
- Bine, aveti ceva sa-mi spuneti?
Mmmm... Chan se uita la noi doi care faceam schimb de priviri. Trebuie sa-i spun sa-mi iau asta de pe constiinta, ma intalnesc cu cel mai bun prieten al lui fara sa stie; sunt sigura ca nu o sa-mi interzica - cel putin asa sper.
- Ohh.. E asa greu ca unul din voi sa spuna: suntem impreuna?
- Ce? spunem eu si Jongdae odata.
- Chiar credeati ca nu stiu? Ma credeti asa prost? Eram sigur ca va gasesc impreuna.
Deci eu ma panicam degeaba? De ce nu a spus nimic daca stia?
- Ai grija ce faci Jongdae, stiu ce-ti poate capul.
- Stai linistit Chan, o sa am grija de ea, zambind.