Ne îndepărtăm și fiecare merge în mașina sa
îndreptandu-se spre locul de unde va trebui să-și înceapă misiunea. Ce ciudat suna asta ,,misiune". Am știut de mica că va veni și acest moment, eram pregătită fizic, dar psihic nu prea.
Am un plan de realizat și trebuie să mă țin tare pe poziții, căci nu vreau că ceva să meargă prost din cauza mea. Știți acel moment, înainte de examenul de absolvire, când ai o mulțime de emoții? Oh da, așa mă simt și eu acum, exact ca o școlăriță ce are emoții înainte de examen. Știu că nu ar trebui să am aceasta stare de neliniște, trebuie să mă liniștesc să mă gândesc la ceva pozitiv.
Flashback
,, - Cine e cea mai buna ciocolată din lume tu sau mami?
- Eu tati, eu! Iar tu eti cel mai bun tătic din lume!"
,, - Iată că a venit momentul sa mori, târâtură ! Sa arzi în iad lepră jegoasa!
Poc...
O doamne nu! Nu tatăl meu! De ce el? "
The end
Nu mai permit nimănui să pareze onoarea familiei mele! Nimănui! Sunt o Castillo și vă voi arăta de ce sunt în stare!
Apăs accelerația la maxim și gonesc că o nebună la locul unde va trebui să-i astept pe ,,prietenii mei". Nu mă va împiedica nimic să-mi duc planul la bun sfârșit.
- Amara, auzi, aici Andrew, ești la locul tau? am auzit vocea lui Andrew prin stația ce se afla pe locul de lângă mine.
- Da, exact acolo! La ceilalți ce se aude? E totul bine?
- Roxy e deja la restaurant, iar băieții așteaptă pe afară.
- Ok. Zile celorlalți să aibă grijă de ei.
- Amara, ai mai bine grija de tine! La tine este cel mai greu! Ești sigură că poți face fata? Nu este târziu să anulam totul!
- Sunt sigură Andrew, nu-ți face griji!
- Ok.
- Și.. Andrew...?
- Da? Sa întâmplat ceva?
- Mulțumesc!
- Of pitic, cu plăcere. Știi că mereu suntem aici.
Mda, de când i-am cunoscut ei au devenit familia pe care am pierduto cu puțin timp în urmă. Am avut nevoie de susținere, am primit, am avut nevoie de îngrijire, nici vorba n-a fost, erau acolo. Deci ce pot sămi doresc mai mult?
Bip Bip Bip
Stai...Acesta e GSP meu. Mmm prietenii mei sunt la o sută metri distanță. E timpul sa mă pregătesc, vine și rândul meu să acționez. Bag cheia în contact și pornesc masina.
,,Prietenii mei" sunt foarte aproape de locul unde mă aflu eu și unde va avea loc viitorul accident. Văd camionul trecând de locul stabilit și apăs accelerația, iar mașina mea prinde viteză. GSP-ul îmi arată că cele două mașini însoțitoare sunt la câțiva străzi distanta de centru strada principală, iar viteza lor este una destul de mare pentru a nu avea timp sa franceze la timp.
Mașină mea se deplasează pe banda alăturată cu cele două Mustanguri de culare neagra, la prima vedere tunate. Acest tip de mașini de folosesc cel mai des atunci când nu vrei sa intri in evidență. Acum e timpul să sun la poliție.
- Domnilor polițiști, veniți repede pe Wall Streat, aici a avut loc un accident rutier, dar să fiți cu luminile stinse, căci sunt niste nebuni și ar putea să o șteargă de aici daca vor afla că veniți! zic repede și închid telefonul apoi îl arunc peste geam, pentru siguranța.
Acum a venit timpul sa execut și partea mea din plan. Daca totul va merge bine, cel mai probabil vor fi blocați aici cel mult o ora, sper că în acest timp băieții să reușească să facă totul.
Văd mașinile lor în fața mea, nu se afla la o distanță mai mare de douăzeci de metrii. Apăs pedala până la podea și trec pe banda lor. Pot vedea faptul că nu se așteptau la asta și sunt speriați de situație după cât de stângaci sunt când vine vorba de a manevra masina. Credeam că o sa am de-a face cu niște profesioniști, dar ei sunt doar niste amatori.
Contactul dintre mașinile noastre nu întârzie să apară, iar eu fac intenționat niste curbe pentru a lovi și cealaltă mașină, iar când sunt sigură că mașinile lor sunt cat de mult posibil avariate, mă rotesc de câteva ori pentru a crea impresia că am pierdut controlul volanului. Am gândit totul până la ultimul fleac! Sunt un geniu! Acum urmează partea cea mai interesanta, trebuie să o fac pe dură și să-i enervez până vine politia. Mă dau jos când văd că se apropie enervați de mașină mea, sper doar sa nu fie prea grav ce o sa urmeze...
- Tu! Schelet mergător ce ești, cine naiba ti-a dat ție permisul?! Ești oarbă de la atâta machiaj sau ți sa acrit de viață?
Așa, e bine, zii mai departe...Nu îți reține emoțiile!
- Defapt... dacă tot sunt un schelet căruia i sa acrit de viață, m-am gândit că ar fi bine dacă aș pune ceva carne pe mine înainte de călătoria cea lungă, iar voi doi, zic și fac semn și înspre celălalt bărbat, mi-ați părut candidaturile perfecte! Nu că v-ar strica daca slăbiți puțin...
- Auzi tu curcă crăcănată, nu o face pe viteaza că de îți dau una, vei vedea toată viata doar patru pereți de lemn, zice și de apropie din ce in ce mai mult de mine.
Daca ar ști ei ce se ascunde sub aceasta masca de bad girl! Cred că acum as umple wc-ul în acest moment ...
- Hei, fii politicos, eu doar nu tiam zis că primul lucru la care m-am gândit când team văzut, a fost că semeni cu rahatul lui Cuțu meu! Ups...Se pare că totuși ti-am zis, dar nu te supăra, exista acum multe posibilități...
Doamne câte proștii pot scoate pe gură! Daca ar fi un cronometru acum să înregistreze cate cuvinte zic pe minut, cred că aș intra în cartea recordurilor!
- Sa mergem, suntem așteptați, nu-ți pierde timpul cu ea! Chiar îți pasă atât de mult de rabla aia încât să pierzi transportul? Edik e deja la restaurant, haide! zice cel ce pare a fi șeful.
Îmi aruncă o ultima privire răutăcioasă apoi de întoarce spre mașină. O nu! Trebuie să inventez urgent ceva!
- O haide, nu mai ai replica și pleci deja sa nu zici că tea bătut o fața! Lasule! Ambii sunteți niște nenorociți împuțiți!
Oh, de pare că sa umplut paharul, viteza cu care sa întors mi-a adus pe la nas un miros de pericol. Nici nu am realizat bine ce se întâmplă că am și încasat un pumn serios care ma întins pe șosea! Ei bine, am căutat-o de la început. Când credeam că sa liniștit, a urmat o serie de picioare și pumni, iar când am început să văd stele verzi am auzit o voce ce nu credeam că mă va face să zâmbesc vreodată:
- Idiotule!
A nu, nu asta, ci asta:
- Politia, nu mișcați! Domnilor, sunteți arestati pentru agresarenfizica! Aveți dreptul să păstrați tăcerea cât și să apelați la serviciile unui avocat!
Deci misiunea mea a luat sfârșit, iar eu că de obicei am ieșit șifonată din asta. A fost cu totul alt plan la început, unde eu trebuia doar să o fac pe proasta și sămi cer scuze bla-bla... Eu am acceptat, dar nu și acționat așa. E timpul să mă ridic de pe jos, dar văd că am reușit să creăm o conexiune puternică în doar câteva minute!
- Asfaltule, drăguțule, promit că revin și te iau de soț, dar dă-mi voie să mă ridic acum, te rog...
Și minune m-am ridicat până în picioare apoi am ajuns că prin minune la masina mea, am urcat și am pornit spre restaurant. De departe aud niste focuri de armă, deci ceva a mers prost. Apăs accelerația și ajung rapid în spate clădirii imense. Îmi iau arma și cobor încet, fara zgomot și arunc o privire sa vad care-i situația. Diego, Roxy și Daylan sunt pe poziții, asta bine.
Din cate am putut observa armele erau deja în mașinile noastre, deci rămân doar acești trei inși de lichidat. Îmi încarc arma și țintesc piciorul unui băiat.
Bah....
- Ce naiba? De unde a venit asta?
Țintesc spre cel de-al doilea, deja spre spate. Îmi tremură rău mâinile, doar sa nu ratez, te rog Doamne!
Bah...
Acum urmează cel de al treilea. Stă întors cu fața spre locul unde eram ascunsa eu. Mă simțeam din ce în ce mai slăbită, parcă simțeam cum viața de scurge din mine.
Bah...
A căzut mort la pământ și cel de-al treilea, alaturi de ceilalți prieteni. Săi odihnească în pace Doamne Doamne.
- Cine ești? Iesi, ești singur iar noi trei, nu ai șanse!
Serios? Șanse? Îmi scot peste cap maioul de culoare albă și încep a flutura in aier cu el, căci nu aveam puterea sa scot nici-un cuvânt! Aud pași venind spre mine și mă simt în siguranță când sunt luată pe sus de niste brațe, pe care le-am recunoscut, erau ale lui Diego! Mirosul lui! Aud o ușă deschizându-se, apoi sunt trasă la pieptul cuiva.
- Stați, opriti, eu nu am făcut totul!
- Că n-ai făcut mă?
- Nu mi-am luat rămas bun de la asfalt, i-am promis că ne căsătorim dacă îmi dă voie să plec, și l-am lăsat așa...
- Ești nebună femeie, dar îmi place!