Azi e sambata. De fapt, e 11:30 p.m. deci, in curand va fi duminica. La 7 a.m. avem avion spre Seattle, deci mai am putin de dormit. Bagajele imi sunt gata, masinile sunt trimise dupa ce, cele de la Jay au mai fost verificate, Josh le-a trimis in Seattle. De joi, nu am mai iesit din casa, pentru ca Josh nu ma lasa. Faza cu Jay, mesajele anonime si toate astea, l-au facut pe Josh extrem de protector. A mai adus bodyguarzi si in zona asta e o liniste profunda. De parca un razboi abea asteapta sa inceapa, iar cealalta parte nu stie cum sa se apere mai bine. I-am explicat lui Josh ca nu e nevoie sa faca toate astea, pentru ca poate e doar cineva care isi bate joc de mine prin mesaje, dar nu ma crede. Sincer, nici eu nu stiu ce sa cred. Totul e foarte ciudat, dar faza cu Jay sigur nu a fost doar o intamplare. Cu el nu am mai vorbit de cand am fost la el acasa, nu l-am sunat, iar Josh a spus ca nu a mai auzit nimic despre el.
Oftand, mi-am luat halatul si am coborat din pat, indreptandu-ma spre bucatarie. Parca imi era foame si aveam pofta de o tigara. Nu m-am obosit sa aprind becul, folosind lumina telefonului meu. Mi-am aprins o tigara si am pus pachetul in buzunarul halatului, in timp ce am inceput sa caut ceva dulce. In dulapuri nu am gasit, asa ca am deschis frigiderul. M-a apucat durerea de cap cand am vazut ca toate ciocolatile si dulciurile erau in frigider. Urasc ciocolata rece, pur si simplu nu o pot manca. Le-am scos repede si le-am inghesuit pe rand in dulapuri. Mi-am pastrat o ciocolata Milka cu Oreo si m-am trantit pe canapea, dand drumul la televizor. M-am uitat la o emisiune despre vedete, pana cand s-a intrerupt. Ecranul s-a facut albastru si a aparut o femeie care prezenta stirile de ultima ora.
"Buna seara, pentru inceput va vom prezenta stirile cele mai importante ale zilei: Jonathan Mayer, marele avocat de socces a fost audiat pentru mai multe procese false, mita, furt si agresivitate asupra clientilor. Acesta a fost dus la sectia de politie din Seattle, pentru ca acolo se afla in momentul in care a fost prins. Casele lui au fost perchezitionate si puse sub sechestru, la fel si averea acestuia. "
Ma uitam la televizor cu tigara blocata in gura si deodata am inceput sa tusesc. Nu mi-am dat seama ca ramasesem cu fumul in piept, tusind puternic, incercand sa scot tot fumul din plamanii mei. Am auzit pasi grabiti care coborau scarile si luminile s-au aprins, eu vazandu-l cu greu pe Josh printre lacrimile care mi-au iesit din cauza tusei.
-Ce ai patit?! Aproape a tipat in timp ce s-a pus jos, langa mine.
-L-am vazut... Pe Jonathan... La televizor... Era el si era real... Am spus cu o voce usor sugrumata. Josh stia cat ma poate afecta subiectul asta, sa vorbesc despre parintii mei.
-Cum?! Unde e?! A intrebat el, socat.
-In Seattle. L-au dus la sectie pentru nu stiu ce chestii.
-E posibil ca el sa iti fi trimis mesajele?! A zis uitandu-se in gol, cat ma tinea in brate.
-Nu stiu... Nu vreau sa il mai vad vreodata! Josh, mi-au distrus viata, nu vreau! Am tipat in timp ce lacrimile mi s-au scurs pe obraji.
-Stai linistita, totul e bine! Voi face ceva investigatii, voi vorbi cu Mike sa asigure zona! Acum linisteste-te si hai la somn! In cateva ore avem un avion de prins!
-E avionul tau privat, idiotule! Am spus si i-am dat o plama peste ceafa.
Acesta s-a facut ranit si m-a ridicat in brate, eu apucand sa imi iau ciocolata care acum nu mai era asa de rece. M-a dus la mine in camera si s-a aplecat pentru a ma pune pe mine in pat, dar eu l-am gadilat, acesta dezechilibrandu-se si cazand peste mine in pat. Am inceput sa radem, desi eu inca eram in stare de soc. Sa imi vad "tatal" dupa atatia ani, nu e tocmai usor.
Prinsa in ganduri, l-am simtit pe Josh cum mai ia in brate si ma trage la pieptul lui. M-am lasat purtata in lumea viselor si in intunericul infinit care se afla in sufletul meu, pana am adormit.