The days with you

Galing kay thezeeknd

6.3K 239 20

Numele meu este Melanie Lynette, dar mi se spune Mel. Impreuna cu Anie (Melanie Green) ne mutam din Cheshire... Higit pa

the days with you / chapter one
the days with you / chapter two
the days with you / chapter three
the days with you / chapter four
the days with you / chapter five
the days with you / chapter seven
the days with you / chapter eight
the days with you / chapter nine
the days with you / chapter ten
the days with you / chapter eleven
the days with you / chapter twelve
the days with you / chapter thirteen part 1
the days with you / chapter thirteen part 2
the days with you / chapter fourteen
the days with you / chapter fifteen
the days with you / chapter sixteen
The days with you / chapter seventeen
the days with you / chapter eighteen
the days with you / chapter nineteen

the days with you / chapter six

274 10 0
Galing kay thezeeknd

Chapter six

Era aproape unsprezece dimineata cand m-am ridicat din patul meu. Simteam o durere ingrozitoare la nivelul capului iar asta imi dadea de inteles ca eu chiar comandasem o bautura tare noaptea trecuta. Am iesit din camera mea din moment ce imi era foame iar in bucatarie am dat de Zayn. Acesta isi manca linistit un bol plin cu cereale si lapte iar alaturi de el era Boris care din nou dadea tarcoale prin casa. 

Ne-am murmurat unul altuia un “buna dimineata” putin rece din moment ce puteam paria ca ambii prezentam dureri de cap. Laptele rece care mi-l adaugasem la cerealele din bol mi-a facut creierul sa inghete iar maselele au inceput sa ma doara fara niciun motiv. Ma simteam aiurea si aveam impresia ca aveam sa explodez de nervi in orice secunda. Am lasat deoparte bolul cu doar un sfert din cereale mancate din moment ce organismul meu nu parea sa suporte mancarea in acel moment. Aducandu-mi aminte de cat de grijulie a fost mama cu mine in momentul mi-am facut bagajele sa plec in Londra m-am dus in camera mea, la noptiera de langa patul meu. De acolo am scos o cutie de pastile pentru dureri de cap si am avut impresia ca aveam sa incep sa plang. 

Nu stiam ce imi pusese acel barman in bautura de aseara, dar nu imi mai aduceam aminte nimic dupa partea in care am luat prima inghititura din bautura rubinie. Defapt, daca vroiam, puteam sa imi amintesc doar ca durerea de cap era prea mare pentru a ma putea concentra asa ca am lasat balta gandul asta. 

Mai tare ma deruta poza din fata mea. Tineam in mana rama cu mine si cu Marc, cand deabea ne cunoscusem. Eram intr-o tabara, in acel moment eram impreuna pe un pod iar in spatele nostrul se observa focul de tabara in jurul caruia erau majoritatea adolescentilor. Imi aduc aminte ca in acel foc trebuia sa ne punem fiecare cate o dorinta pe o foaie iar dupa sa o aruncam in el. 

Gandurile mi-au fost imprastiate in momentul in care am auzit un zgomot necunoscut venind din camera mea. M-am incruntat, iar apoi m-am uitat in jurul meu dar nu am vazut pe nimeni. Nu stiam cum sa explic acel sunet, dar eram convinsa ca auzisem ceva. Se pare ca nu am fost singura care a auzit ceva pentru ca Boris a napustit in camera mea, venind direct spre mine si incepand sa maraie, incetul cu incetul sa latre. L-am strigat pe Zayn din moment ce eu nu aveam de gand sa ma pun cu patrupedul lui, iar din cauza ca latratul acestuia devenea din ce in ce mai agresiv am decis sa ma urc pe pat. 

Zayn: Ce l-a mai apucat acuma?

Zayn a ras putin cand m-a vazut cocotata pe pat dar eu nu eram deloc amuzata din moment ce cainele lui se rezema cu labele pe patul meu si latra agresiv catre mine. Am facut un pas inapoi iar apoi am calcat pe ceva moale doar ca imediat a disparut de sub picioarele mele, odata cu aparitia zgomotului care mi se parea cunoscut. 

Si eu, si Zayn, am ramas cu gurile cascate cand am vazut cum o pisica complet alba s-a strecurat de sub lenjeria mea de pat si a luat-o la fuga din camera mea, intrand pe hol. Dupa aceasta a inceput si Boris sa alerge iar eu cu Zayn am facut schimb de priviri din moment ce acea pisica nu avea nicio sansa in fata lui Boris. Era doar un pui din cate vazusem si nu vroiam sa il las pe diavolul de Boris sa o omoare!

Mi-am luat tot curajul de care aveam nevoie pentru a cobora din pat si pentru a ma duce dupa Zayn care deja se indrepta spre Boris. L-am gasit in bucatarie, latrand de zor spre frigider din moment ce deasupra acestuia se adapostise micul pui de pisica. Patrupedul maraia incontinuu, pisica sasaia la el din cand in cand, iar eu cu Zayn eram spectatorii cu gura cascata. Daca nu exista durerea mea de cap aveam de gand sa urmaresc spectacolul dar din pacate a trebuit sa il opresc. 

Zayn: Ia pisica de sus.

Eu: Nu ajung, cum vrei sa o iau de acolo?!

Zayn: Vrei sa il tii tu cumva pe Boris?

Am inghitit in sec iar apoi acesta mi-a facut semn sa iau un scaun de bucatarie pe care sa ma urc. Pisica nu s-a opus deloc si a venit in bratele mele, lasandu-si capusorul sa se rezeme de pieptul meu. Automat, m-am simtit atrasa de ea iar in momentul in care am coborat jos de pe scaun Boris mai avea putin si facea spume. Nu stiu cum a reusit, sau cum a facut dar in cateva minute Boris spumega in balcon, pe cand eu eram pe covor in sufragerie, cicalind puiul de pisica. Dupa cum obsevasem si inainte, era complet alb si avea niste ochi mari si superbi de culoare albastra. 

Zayn: Boris face urat in preajma pisicilor.

Eu: Stiu.

Zayn: Asta inseamna ca nu poate ramane, daca te gandeai sa o pastrezi.

M-am oprit din mangaiat si i-am aruncat o privire urata, la fel ca si pisica din fata mea. 

Eu: In niciun caz. Ramane aici. 

Zayn: Ce naiba e cu tine?!  Parca tu erai aia care se incuia in camera, statea pe scari si se cocota pe pat in momentul in care Boris latra. Acuma vrei sa pastrezi o pisica?!

Eu: Da. Ai vreo problema?

Zayn: La dracu ca da, am. Nu o sa imi tin cainele inchis pe vecie pe balconul ala amarat!

Eu: Si la naiba ca eu vreau sa pastrez pisica asta! Nu o dau afara din casa. Iar din moment ce am gasit-o in camera mea, in patul meu, exista sansa sa fi si dormit in pat cu ea. Ar fi putut sa iasa pe fereastra dar a ramas aici. Nu o dam afara.

Zayn: Atunci pregateste-te pentru razboiul dintre Boris si…si…

Zayn se uita ciudat la pisica care o tineam in mana iar instinctiv i-am verificat sexul. In momentul in care am vazut ca era fata, i-am si gasit numele perfect care se potrivea cu felul in care arata.

Eu: Ciel.

Zayn: Ciel?

I-a pronuntat numele cu un accent ciudat iar asta m-a facut sa i-l spun din nou, de aceasta data incercand sa imit perfect un accent francez. 

Zayn: Bine. Ciel. In fine. O sa iasa urat.

Eu: Fiecare sa isi tina animalele pentru el.

M-am ridicat de pe jos si am luat-o si pe Ciel dupa mine. Cand am trecut pe langa Zayn aceasta a sasait putin iar asta m-a facut sa zambesc, dandu-mi seama ca era de partea mea. Ciel torcea in bratele mele in timp ce eu ma asezasem pe marginea patului si o alintam. Il auzeam pe Zayn foindu-se prin casa dar nu imi pasa. Daca el avea de gand sa tina un patruped in casa, asa aveam si eu de gand sa fac. 

Dand cu ochii de ceasul de pe perete am vazut ca era deja aproape ora unu asa ca m-am schimbat intr-o rochie alba iar din moment ce nu aveam destul timp pentru a-mi aranja parul m-am accesorizat cu o palarie ce avea sa se potriveasca cu geanta mea maro inchish si sandalele de aceiasi culoare. Inainte de a iesi din camera i-am deschis geamul lui Ciel, dandu-i oportunitatea de a ma parasi daca avea de gand, chiar daca speram ca atunci cand ma intorceam ea sa fie inca tolanita pe patul meu.Eu: Am plecat in oras. Sper ca atunci cand vin Ciel sa mai fie inca in casa. Intreaga.

Zayn nu m-a bagat in seama ci isi continua cautarea prin sertarele din hol. Mi-am dat ochii peste cap iar apoi am iesit cu pasi mari din casa. Afara era destul de cald, putin neobisnuit pentru Londra, dar chiar si asa ma bucuram ca razele soarelui imi mangaiau pielea atat de tandru. Inca un lucru pentru care ma bucuram era faptul ca era weekend iar eu aveam liber de la munca deci nu aveam sa ma ingrijorez ca trebuia sa ma duc mahmura la munca. 

“La naiba Mel. Ce naiba ai facut aseara?” – imi tot repetam eu in minte in timp ce ma indreptam spre locul in care trebuia sa ma intalnesc cu Dan. Imi aduceam aminte ca eram afara, iesisem sa vorbesc cu Marc pentru a evita subiectul “Zayn” pe care Anie era pregatita sa il abordeze. De asemenea, stiu ca l-am sunat si am vorbit cu el dar se parea ca in acel moment era ocupat cu ceva (mai bine zis cu cineva) asa ca m-am enervat la culme si i-am inchis telefonul. Imi mai aduc aminte si de nervii care ii aveam in mine, de imi venea sa imi arunc telefonul pe jos iar apoi am intrat in club cu gandul de a comanda cea mai tare bautura. 

M-am oprit din mers pentru a analiza strada pe care mergeam, incercand sa ma asigur ca aveam sa ajung la destinatie la timp iar apoi mi-am continuat sirul gandurilor. Cand am ajuns la bar stiu ca barmanul era destul de chipes iar locurile de langa mine erau libere pana a aparut Zayn ce a comandat o bautura albastra, pe cand a mea era rosiatica. 

Sarah: Mel! Meeeel!!

Intorcandu-ma, am vazut-o pe aceasta si pe Anie aproape alergand spre mine. Tineau in mana ceva pungi, semn ca au fost la cumparaturi iar pentru o secunda m-am simtit aiurea pentru ca nu ma invitasera si pe mine. Chiar si asa, le-am salutat iar apoi am observat ca acestea ma studiau din cap pana in picioare.

Anie: Ca de obicei, ce naiba faci cu telefonul tau? 

Sarah: Da, exact. Te-am sunat sa vii cu noi la o runda de cumparaturi dar se parea ca nu puteam intra in contact cu apartamentul tau si al lui Zayn.

Anie: Parca v-ati pus lacat la apartament ca nici Zayn nu raspundea. 

M-am incruntat pentru o secunda, incercand sa imi aduc aminte ce naiba facusem aseara cu telefonul dar durerea de cap aparuse din nou asa ca turnasem cea mai apropiata minciuna care imi trecuse prin minte. Defapt, putea fi adevarata din moment ce nici macar nu imi aduceam aminte ceea ce am facut.

Eu: L-am inchis dupa ce am vorbit cu Marc aseara.

Sarah: Cu cine?

Anie: Stai, cu Marc? Acuma inteleg de ce ai plecat atat de devreme.

Eu: Am plecat devreme?

Sarah si Anie s-au incruntat la mine iar apoi am schimbat cateva priviri intre ele.

Sarah: Nu-i nimic, te intelegem.

Anie: Da. Cum ti s-a parut cantecul de la White Eskimo aseara?

Aproape ca ma palmuisem de fata cu ele. Nu imi aduceam aminte nimic. Nimic! Ce aveam sa ii spun lui Harry sau celorlalti din trupa cand aveam sa ma intalnesc cu ei? Cum a fost melodia lor? Cum a reactionat lumea? La naiba. 

Eu: Dementiala! Pun pariu ca o sa fie observati cat mai repede de o casa de discuri si o sa se lanseze.

“Esti o idioata Mel. Ce tot vorbesti tu acolo?”.

Anie: Exact! Se pare ca totul le-a iesit superb. Totusi, dupa ce au cantat melodia nu am mai stat mult pentru ca restul trupelor pareau aiurea si nu aveau talent.

Sarah: Nu e adevarat, am auzit de la o prietena ce era acolo ca a mai fost o trupa la sfarsit care a fost spectaculara. Mi-a spus ca au reusit sa incinga atmosfera mai ceva decat White Eskimo.

Eram total pe dinafara de ceea ce vorbeau ele si ma simteam aiurea ca ele au avut parte sa petreaca si sa isi aduca aminte de ceea ce facusera, pe cand la mine era totul negru. Incercam sa imi aduc aminte in continuare ce facusem iar apoi mi-am adus aminte de faptul ca o vazusem pe Rose iar dupa i-am zis lui Zayn de faptul ca vorbisem cu Marc. 

Anie: Aaa, Mel, ala nu e Dan?

Eu: Oh, la naiba! Am uitat de el.

De data asta chiar ma pocnisem singura si m-am intors pe calcaie, dand fata in fata cu Dan. Nu se schimbase deloc. Isi aranja in acelasi fel parul brunet, hainele lui erau ca de obicei de culoare alba sau neagra (nu stiu cum rezista fara putina culoare pe el) iar apoi acesta mi-a zambit dar nu numai fizic ci si sufleteste din moment ce amandoi eram fericiti ca ne vedeam. M-a cuprins intr-o imbratisare dragatoasa, iar cand mi-a dat drumul i-am facut cunostiinta cu Sarah asupra careia se parea ca avea ceva aparte din moment ce afisase zambetul lui cuceritor. 

Anie: Daaaaaaaannn!! Cu ce ocazie in Londra?

Aceasta a sarit practic in bratele lui, facandu-l pe acesta sa isi piarda putin echilibrul. 

Dan: Am niste probleme personale si Mel a fost de acord sa stau cateva zile in apartamentul ei si al lui Zayn. 

Anie si Sarah s-au uitat unele la altele, iar apoi au afisat un zambet ciudat spre mine si spre Dan.

Sarah: Atunci noi va lasam. Stim ca o lasam pe Mel bine supravegheata.

Fetele si-au luat ramas bun de la mine si de la Dan iar acesta, bineinteles, nu a putut rezista tentatiei si si-a aratat din nou zambetul irezistibil.

Eu: Inceteaza..

Dan: Ce sa incetez?

Eu: Sa faci chestia asta, cu zambetul…

Dan a chicotit iar apoi si-a asezat mana in pe bratul meu, tragandu-ma protector langa el. 

Dan: Mel, tot mica ai ramas.

Eu: Bine ca esti tu ala mai mare. 

Dan era cu doi ani mai mare decat mine si ii placea sa se laude cu lucrul asta. Se considera mai inteligent decat mine si mult mai “adult”,  pe cand nu era asa. Nu eu eram ce care statea pana in dimineata si juca WOW sau mai stiu eu ce alte prostii. Bine, aia era partea lui plictisitoare dar el defapt era foarte de treaba si aveai cu cine sa petreci. 

Mersesem pe jos pana la apartament din moment ce acesta avea doar un bagaj care nu parea sa fie prea greu. 

Dan: Stai linistita ca nu o sa ma ai prea mult timp pe cap.

Eu: De ce?

Dan: Pai imediat ce imi termin treaba am si plecat. 

Eu: Nu! Nu mai poti sta? 

Dan: Nu prea, adica, am si eu servici in Holmes Chapel, stii? Nu pot sta cat vreau eu. De ce? Ce s-a intamplat?

Eu: Nimic important, doar ca vreau sa am pe cineva la care tin tot timpul langa mine, stii?

Dan: Dar nu il ai pe Marc? 

Am oftat, strangand apoi maxilarul pentru a-mi tine in frau lacrimile.

Eu: Nu. Adica, nu stiu. Totul s-a petrecut foarte repede iar eu nu imi mai aduc aminte..

Am mormait eu in timp ce il simteam pe acesta cum ma atintea cu privirea. M-am uitat in ochii lui iar imediat ce mi-a spus sa ii ofer mai multe detalii, i-am povestit tot ceea ce imi aduceam aminte de seara trecuta. Era chiar enervant faptul ca in momentul in care incercam sa imi aduc aminte ceva la un moment dat eram blocata de o durere insuportabila de cap. Era ca un fel de bariera pentru care imi trebuia un cod pentru a putea trece.

Dan: Eu zic sa vorbesti cu el. 

Eu: Si sa il intreb daca i-a placut erotismul de care a avut parte aseara, sau cum?

Dan a schitat un zambet, iar apoi mi-a explicat la ceea ce se refera el defapt.

Dan: Nu, ma referam sa vorbesti cu el despre relatia voastra. Nici mie nu mi se pare normal ca de cand esti Londra el sa nu iti fi facut nicio vizita. Nenorocitul.

Eu: Asa ziceam si eu. Haide ca am ajuns.

Am spus eu in timp ce urcam scarile de intrare in complexul de apartamente. Era liniste completa pe sala iar astfel ne auzeam proprii pasi pe betonul rece.

Eu: Si inca ceva, Sarah este intr-o relatie asa ca i-ati adio.

I-am soptit in momentul in care am deschis usa de la apartament si am intrat inauntru. Dan a scapat un “La naiba” putin amuzant iar apoi a intrat si el in apartament dupa mine. Ma uitam ca idioata pe jos, incercand sa imi dau seama ce naiba ii trecuse lui Zayn prin cap din moment ce vedeam o banda izoler dusa de-a lungul apartamentului. Sectiona holul in doua, iar asta nu imi suna a ceva plauzibil. 

In momentul in care am inchis usa de la apartament, Zayn a si aparut pe hol, venind din camera lui. Nici nu le-am facut cunostiinta, ca amandoi am inceput sa ne luam la intrebari.

Eu: Ce e cu banda asta izloer pe jos? 

Zayn: Pai ma gandeam ca atata timp cat eu il am pe  Boris iar tu pe Ciel si nici in ruptul capului nu vrei sa scapi de ea, am zis sa fac ceea ce ai zis tu. Fiecare cu animalul lui.

Eu: Si care e logica cu banda izoler?!

Zayn: Partea mea si partea ta. Cel care o incalca trebuie sa renunte la animalul lui.

Am facut cativa pasi inainte spre el, gata sa ma strofoc in fata lui dar acesta a inceput sa ranjeasca in momentul in care eram gata sa trec de acea banda afurista.

Eu: Cred ca iti bati joc de mine! Cum naiba mai apuc eu sa mananc daca bucataria e in partea ta?!

Zayn: Nu ma prea intereseaza.

M-am uitat in jurul meu si am realizat ca aveam de partea mea baia, ceea ce era mai esentiala decat bucataria. Deci, pe partea mea se afla dormitorul meu, livingul cu balconul lui si baia iar Zayn avea dormitorul lui, bucataria si balconul acesteia. 

Eu: Si pana cand ai de gand sa tii jocul asta stupid?

Zayn: Nu e niciun joc! Este o chestie foarte serioasa!

Eu: Bine, atunci am sa vad cum ai sa rezisti fara sa iti aranjezi parul in fiecare dimineata, sau sa faci dus sau sa iti faci nevoile, idiotule!

Zayn: Si eu o sa vad cum o sa rezisti fara cerealele tale preferate, fara bacon si fara fructele tale preferate pe care promit ca o sa le mananc.

Stateam unul in fata altuia, la o distanta minima de a trece de banda asezata de acesta cand vocea lui Dan ne-a inrerupt razboiul .

Dan: Buna, sunt Dan si stau de cateva minute pe ambele teritorii. Unde ar trebui sa ma asez?

Eu: Canapeaua te asteapta. 

Zayn s-a prezentat si el iar apoi si-a intors privirea din nou spre mine. Imi venea sa il strang de gat, nu alta. Totusi, singurul lucru care il puteam face amandoi era sa ne fulgeram din priviri in timp ce Dan o facea pe spectatorul cuminte si ascultator, dandu-si seama ca nu vroia sa intre in cusca leului. 

Eu: Bine. Sa stii ca poti manca tot ce vrei tu. Ciel nu o sa zboare de aici nici in ruptul capului. Mai bine mor de foame. 

Zayn: Bine, o sa vedem noi. Totusi, mi-o imaginez pe Ciel batuta de soarta si infometata din moment ce nici macar mancare nu are!

Eu: Ba o sa aiba! Si o sa fie dolofana, o sa arate foarte bine nu ca diavolul tau de patruped!

Zayn: Diavolul care te-a facut sa te urci pe pat azi dimineata? O, da. Sper sa nu te trezesti zgariata de Ciel. Defapt, daca o sa te zgarie sa nu tipi atat de tare cum ai facut atunci can….

Zayn s-a oprit deodata, inghitindu-si cuvintele. Totusi asta m-a facut doar mai curioasa si mai nervoasa pe el. De ce naiba incepea o propozitie si nu o mai termina?! Daca stia ca nu vroia sa spuna ce avea in cap, de ce mai starnea curiozitatea?

Eu: Cand? Cand am tipat? 

Zayn: Aseara.

Eu: Aseara?

Zayn: Cand am venit din club si l-ai auzit pe Boris latrand din balcon.

A spus asta extrem de repede, aproape ca deabea intelesesem ceea ce a zis. M-am incruntat usor, iar apoi cu o voce calma, incercam sa imi pun in aplicare sclipitoarea idee care imi aparuse in minte.

Eu: Si ce s-a mai intamplat aseara?

Zayn: Nu iti aduci aminte?

Eu: Daca imi aduceam aminte te mai intrebam?! Ce naiba e cu tine?

Zayn s-a uitat la mine pret de o secunda iar apoi a facut stanga imprejur, lasandu-ma sa vorbesc singura din moment ce nu mai avea de gand sa imi mai raspunda la intrebari. La naiba cu jocul lui idiot. Eu vroiam sa stiu ceea ce s-a intamplat aseara iar el sigur isi aducea aminte dar nu vroia sa imi spuna. Il urasc. Chiar daca vroiam sa stiu ce se intamplase, nu vroiam sa o pierd pe Ciel asa ca am ramas pe partea mea de apartament. L-am vazut pe Dan sprijinindu-si capul intr-o mana in timp ce se uita visator spre locul in care eu si Zayn ne certasem. 

Eu: De ce stai asa?

Dan: Deodata imi place primirea asta. Cine e Ciel?

Eu: Pisica mea.

Dan: Nu stiam ca ai pisica.

Eu: Nu aveam. DAR DE ACUMA AM SI O SA AM GRIJA DE EA MAI CEVA DECAT OCHII DIN CAP! 

Da, tipasem din moment ce vroiam ca Zayn sa stie ca nu ma lasam batuta la jocul lui stupid. Am inceput sa ii dau detalii lui Dan despre ceea ce s-a intamplat iar in momentul in care Zayn a aparut cu Boris pe hol acesta a si sarit de langa mine, indreptandu-se spre acel diavol patruped. A inceput sa se joace cu el si am ramas surprinsa cand am vazut acel diavol intrand in jocurile stupide ale lui Dan. 

Zayn: Merg sa il plimb. Vii cu mine sau ramai cu Mel si…ANIMALUL CARE VA DISPAREA? 

Dan: Sunteti criminali amandoi si mi-ar placea sa vin cu tine.

“La naiba Dan, nu trebuie sa intri la pace cu inamicul! Credeam ca esti de partea mea!”  - m-am gandit eu in momentul in care i-am vazut pe acestia iesind din apartament. Usa de la intrare a fost inchisa iar deodata mi-am adus aminte de Ciel care inca era in camera mea. Intrand inauntru am vazut-o pe acesta stand intinsa pe pervazul ferestrei mele iar in momentul in care m-a simtit in camera s-a dat jos si a inceput sa se plimbe printre picioarele mele. Am luat-o in brate si am inceput sa o mangai iar pisica incepea sa toarca usor. 

Aveam oportunitatea de a ma duce in bucatarie sa imi iau ceva de mancare dar am hotarat sa nu fac asta. In schimb, m-am asezat jos pe hol, in dreptul camerei mele si ma uitam in gol in timp ce Ciel se instalase in dreptul meu, incercand sa adoarma. 

Eram invidioasa deja pe pisica mea. Era atat de calma si de relaxata. Pe cand eu trebuia sa am atatea in cap. Primul lucru care mi-a venit in minte a fost Marc si amintirile cu acesta. Nu puteam concepe inca faptul ca se terminase totul intre noi. Stiu ca trebuia sa vorbesc cu el si ca nu era corect faptul ca saream direct la concluzii, dar nu gaseam inca puterea necesara de a vorbi cu el. Presimteam ca nu aveam sa scot niciun cuvant ci doar sa plang incontinuu. Nu vroiam sa plang in fata lui. Nu vroiam sa vada cat de slaba ma facuse sau cat de mult ma facuse sa tin la el. Preferam ca doar in unele momente sa il rasfat cu asemenea lucruri. 

Simteam cum ochii incep sa imi lacrimeze la unele amintiri, am decis ca nu conta ca eram singura acasa, exceptand-o pe Ciel, eu nu aveam sa plang din cauza lui. Trebuia sa schimb subiectul din capul meu iar singurul care l-am putut gasi a fost petrecerea de aseara. 

Incercand sa imi aduc aminte ceea ce se mai intamplase, mi-am adus aminte de faptul ca in timp ce vorbeam cu Zayn mancam cireasa care mi-a oferit-o barmanul odata cu bautura iar apoi faptul ca inainte de a ma ridica de pe acel scaun am lasat codita acesteia inodata. 

Durerea de cap incepea sa devina din ce in ce mai puternica dar incercam sa mai fortez putin nota din moment ce ceea ce imi amintisem nu era destul pentru mine. Vroiam sa imi aduc aminte mai mult. Imi aminteam luminile extrem de slabe ale clubului si felul in care m-am dus sa dansez, o multime de oameni care nu  ii cunosteam erau in jurul meu iar apoi mi-am adus aminte ca il vazusem pe Zayn indreptandu-se spre mine. Imaginea flash-ului intiparit asupra lui mi-a ramas in minte iar ochii mi se marisera instantaneu dandu-mi seama ca el isi aducea aminte tot dar nu vroia sa imi spuna. 

“La naiba cu tine, Zayn!” – m-am gandit eu iar in acel moment telefonul meu a inceput sa vibreze. Uitandu-ma la el am vazut ca deabea acum primisem mesaje cu faptul ca aveam apeluri pierdute de la Marc si din nou amintirle au napustit asupra mea. De data asta nu am mai rezistat si am dat drumul lacrimilor care le tinusem in frau pana atunci. Ma descarcam iar Ciel parea sa fie langa mine din moment ce isi rezemase capul de mana mea, asteptand sa fie alintata. 

M-am speriat in momentul in care am auzit cum usa de la apartament a fost deschisa iar in momentul in care Zayn a intrat inauntru m-am sters rapid la ochi pentru a nu-l face sa creada altceva. Acesta s-a uitat suspicios la mine iar in momentul in care a ajuns in dreptul meu, dorind sa intre in dormitor, s-a oprit, a oftat iar apoi s-a lasat pe chilostei astfel incat era la aproape acelasi nivel ca si mine.

Zayn: Ce s-a intamplat Melanie?

Deodata tonul vocii lui era unul care ma facea sa cred ca lui chiar ii pasa dar am hotarat sa nu ii spun. Puteam sa ma racoresc altcuiva chiar daca stiam ca si el m-ar fi ascultat si mi-ar fi fost alaturi. In acel moment noi doi ne certam pe lucruri idioate, si nu vroiam sa renuntam la acea cearta pentru ca eram al naibii de ambitioasa.

Eu: Nimic. 

Zayn: Si atunci de ce plangi?

Eu: Pentru ca asa simt eu! 

Nu dorisem sa fiu chiar atat de cruda in momentul in care rostisem cuvintele alea si se pare ca nici Zayn nu se asteptase la asa ceva din partea mea din moment ce acesta afisase o privire dezamagita spre mine. Avea dreptate si avea motive sa fie dezamagit. Eram doar o idioata care stia cum sa incurce toate lucrurile. El era dragut cu mine in acel moment iar eu m-am comportat ca o nesimtita. 

Eu: E..e din cauza lui Marc..

Am spus eu fara sa ma gandesc la conditiile care mi le pusesem in urma cu cateva minute in minte. L-am vazut pe acesta ridicandu-se de jos si intrand in camera lui de unde a luat ceva iar apoi se indrepta spre iesirea din apartament.

Eu: Zayn?

Zayn: Da?

Eu: Ce s-a mai intamplat aseara? Stiu ca stii.

Zayn a mai facut cativa pasi spre iesirea din apartament, si-a asezat mana pe clanta usii iar in momentul in care a deschis usa am crezut ca avea de gand sa imi lase intrebarea sa pluteasca in aer.

Zayn: Cand esti sigura pe ceea ce se intampla in relatia ta cu Marc si inca vrei sa stii, intreaba-ma. 

A aruncat o privire spre mine iar apoi s-a uitat in pamant si a iesit din apartament, lasandu-ma doar pe mine, Ciel si gandurile mele ametitoare in el. 

Ipagpatuloy ang Pagbabasa

Magugustuhan mo rin

165K 7.3K 41
Elliot nu crede în finaluri fericite nici măcar în profunzimile ființei sale. Tot ceea ce înseamnă el este foc. Un foc ce trăiește și arde pe oricine...
677K 22K 76
Când soarta îi aduce o pereche de ochi albaștri în cale, nu ezită o secundă să îi privească. Ambiția și curiozitatea ei o intrigă să cunoască poveste...
9.3K 427 30
❝Pentru el - ea a fost terapeuta lui. Pentru ea - el dintodeauna a fost băiatul nesimṭit pentru care avea sentimente.❞ Cei care au crescut...
413K 20.1K 73
Rose Miller este orfană de la vârsta de 10 ani împreună cu fratele ei ,Zayn Miller. Ei sunt daţi la un orfelinat și de acolo viaţa lor se complică.. ...