Harry Potter si Ginny Weasley

Aventura lui Harry

Dupa ce a plecat, Harry nu a putut ca sa nu il salute pe uriasul Rubeus Hagrid. A batut la usa cabanei lui, si Hagrid i-a deschis:

-Harry, baiete! Ce se..?

I-a pierit zambetul de pe buze cand a vazut ca Harry era cu cufarul plutitor langa el.

-Uite, Hagrid, a zis el incet. Eu voi pleca! Vreau ca sa ai grija de cufarul meu. Te rog!

-Cam pe nepusa masa, nu crezi? In fine, ca tatal tau, James, ai talentul de a surprinde lumea prin metode ciudate.

Harry a luat-o ca pe un compliment.

-Stii, a zis Hagrid, sa mergem impreuna! Oriunde te-ai duce! Dar, ce zic? Intra!

Harry a intrat. Cainele lui Hagrid, Colt, a venit spre Harry cuminte. Harry l-a mangaiat.

-Ce te aduce pe aici? intreaba Hagrid.

-Plec...in cautarea...

Harry ezita.

-Zi!

-Legat de Dumbledore.

-Ce?

-Plec...in cautarea...Horcruxurilor lui Voldemort.

-Poftim?

-Asta a vrut Dumbledore. Am plecat cu el in cautarea unui Horcrux in noaptea in care a murit. Trebuie sa distrug Horcruxurile, ca sa il distrug pe Voldemort! Acum, chiar vrei sa vii?

Hagrid se uita in ochii verzi ai lui Harry. A zis, intr-un sfarsit:

-Harry, tu semeni mult cu James Potter (a cata oara era cand i se spunea asta?). Dar ochii tai sunt ai mamei tale. Dupa moartea lor, am fost foarte trist. Am jurat ca te... Dar ce mai aman momentul? Bineinteles ca vin, Harry!

Si il batu prieteneste pe spate. Apoi, cu o privire sireata, intreaba:

-Si cu domnisoara Weasley cum ramane?

-Nu stiu de unde stii, a zis Harry imbujorandu-se, dar daca vrei sa afli mai multe, iti zic: eu si Ginny ne stim de 7 ani. Tin la ea ca la o sora mai mica. Insa, mi-am dat seama ca am inceput sa tin la ea mai mult decat ca la o sora mai mica. Mai mult decat tin la mine, dispus sa apar cu pretul vietii ultima persoana pe care o iubesc foarte mult. Ultima persoana foarte draga care a mai ramas in viata. Am facut si Legamantul Suprem.

Hagrid casca ochii si paru mai speriat ca niciodata.

-Esti nebun? a zis el. Cum? Simbolul sperantei noastre, tu, Harry, sa te risti din cauza unei...unei...

-Ce, Hagrid? intreba Harry, nervos.

-Neinsemnate, zise Hagrid cu voce joasa si rusinata.

-Neinsemnata, zici? tipa Harry. Toate persoanele la care am tinut au fost neinsemnate, nu? Tata, mama, Sirius, Dumbledore... Persoane pe care le-ai laudat cu atata foc si convingere! Pe Sirius mai putin, dar, in fine...

Harry cobori vocea, zicand:

-Am crezut ca ma vei intelege, Hagrid. Tu m-ai ajutat mereu. Tu mi-ai zis secretul care avea sa imi schimbe viata: acela ca sunt vrajitor!

Asta nu inseamna ca daca Ginny e mai mica, e neinsemnata pentru mine! Daca eu nu voi reusi sa o protejez macar pe ea, chiar merit sa mor!

-Harry...

-Nu! Nu mai am nimic de spus.

A incalecat pe matura, zburand din cabana lui Hagrid, nespunand nimic de genul Pa! sau Sa ai grija de cufarul meu!