Împing usa din lemn masiv si îi dau întâietate să treacă, pășește cu frică pe langa mine ușor îngrozită de întunericul săli, îi privesc fiecare reacție încercând sa o cunosc macar puțin.
Privirea în toate direcțiile dar nu prea reușea să vadă ceva, singurele surse de lumina erau date de lumânările ce stăteau pe un candelabru mare deasupra sălii, tresărea la fiecare zgomot de uși sau pași, încercam să-i citesc fiecare expresie de pe chip fiindcă nu părea ca vrea sa își împărtășească gândurile.
Pe hol își făcu prezența gardieni ce patrulau noaptea , întorc privirea spre ea văzând o îngrozită.
— Ție frică?
Ea înghiți în sec și răspunzând cu glas tremurat.
—Da..
—Bun.
Răspund rece privind înainte.
— Ține capul jos!
Ea face ce-i spun și trecem de gardieni fara sa dam de bănuit.
—Vom merge la cantină să mănânci ceva.
Ii spun privind o curios, ea continuă să se uite în gol.
—Esti bine?
—Doar obosită.
—O sa ne odihnim curând.
— Cum adică?! nu rămân aici!
Protestă oprindu-se din mers.
—Dar ai spus ca nu te poți întoarce! Vrei sa dormi în zăpadă?
—Orice e mai bine decât să stau aici!
— Linisteste-te, o sa fie bine..am grijă de tine.. aproape am ajuns.
—Ai ce??
—Grija de ..
—Hei, Taylor!
Mă întorc spre vocea ce ma întrerupt.
— Cine e prietenea ta?
Ma întreabă Michael studiind-o pe Reyse ce se ascundea după pelerină.
—E...
—Stii ca Nicolas te-a căutat? Vrea să vorbească cu tine.
—Ce mai vrea?
Întreb nervos.
—Unde ai dispărut ieri?
—Am fost ocupat...vorbim mai târziu! Am ceva de făcut acum.
—Serios?! Așa spui mereu.
—Scuze.
O iau pe fata de mână trecând pe langa el.
—Cine e?
Ma întreabă după câteva clipe trezindu-ma din gânduri.
—Un.... prieten.
—Nu părea ca ești încântat să-l vezi.
—Tu ești atentă la fiecare reacție a mea?
O întreb râzând scurt, ea nu mai spuse nimic și continuă să meargă, intrăm în cantină in cele din urmă, era multa lume și aveam emoții sa nu ne descopere, ne oprim la o masă și îi fac semn să se așeze, mă las pe vine langa scaunul ei.
— Rămâi aici, vin imediat.
Imi confirmă scurt apoi mă ridic și trec printre oameni ieșind din sala de mese si grabindu-ma spre biroul lui Nicolas, speram sa nu mă rețină mult și să nu fie iar vorba de conducere.
Bat la ușă iar o voce mă invită înăuntru, pășesc în încăpere fiind întâmpinat de Angus un membru din consiliu.
—Buna Taylor!
— Nicolas e aici?
—Va veni curând.
Mă fac comod pe un scaun știind că voi avea mult de așteptat.
CITEȘTI
The Moonrise
General Fiction( o altă versiune a cărții: Sânge Negru) drama trecutului unei fete si ura fiului pentru tatăl său, Povestea de dragoste dintre doi adolescenți cu puteri supranaturale ce nu ar fi trebuit să se întâlnească din cauza regulilor, Locul unde exista supe...
