Copii speriați își refulează
Dorințele din timpul verii,
Ce au visat nu mai creează,
Fiind speriați de frigul iernii.
Copii în oameni vezi retrași,
Când ora trece de opt seara,
Se pun pe scaune aceeași;
Care visau în taină vara.
Și se frustrează-ncrâncenați;
Că sunt de toate prea uitați.
Dar ei visele de vară,
Și le reprimă în iarnă.
La fel fac și acum în iarnă,
Glasuri în cor răgușite,
De telefoane absorbite,
Spun că e mai bine-n vară.
Copii uitați de proprii voi
De ce nu mai vreți să fiți goi?
De griji, probleme si nevoi?
Nu pentru noi, dar pentru voi?!
BẠN ĐANG ĐỌC
Diacritice
Ngẫu nhiênPREFAŢĂ Diacritice este o carte de poezii, după cum veți afla. Momentan, această carte este gândită pentru a fi constituită din trei părți. Fiecare parte va fi însoțită de o imagine de cover reprezentativă, ce îți va da posibilitatea să o descifrezi...
