Ce mult mi te doresc, al meu suflet destin!
De ce nu vii, la mine? De ce mă lași în chin?
Te-aștept de-o viață-ntreagă în cale să-mi apari,
Să te pot recunoaște din miile de-'oinari.
În vis te regăsesc, dar ești vag, fără față,
Fața ți-e ocupata de-o grea și deasă ceață,
De vreau să te ating, mâna-mi încremenește.
Și tu te-ndepărtezi, din dulcea mea poveste.
Mă trezesc speriat, de vremea din coșmar,
Și cad în patul tare într-un plâns deocheat,
Tu tot nu ești aici, mă simt paralizat.
Când știu că nu te știu decât din visul fad.
Vreau să-ți șoptesc pe buze cu buzele-mi umflate,
De-atâtea nopți dormite în dor pe jumătate,
Gândindu-mă la tine, al meu suflet destin,
De ce nu vii, la mine? De ce mă lași în chin?
YOU ARE READING
Diacritice
RandomPREFAŢĂ Diacritice este o carte de poezii, după cum veți afla. Momentan, această carte este gândită pentru a fi constituită din trei părți. Fiecare parte va fi însoțită de o imagine de cover reprezentativă, ce îți va da posibilitatea să o descifrezi...
