Rom, tutun și poezie

Perspective

În "lacul codrilor albastru"
Ca un Narcis m-am privit
Și-am văzut un romb sihastru
De la sânge înroșit,
Alb de la neantul falnic,
Mov de carne-nvinețit,
Galben ca un soare tainic,
Gri difuz spre infinit;
*
Unghiul de sus își înfige colții
Către picăturile de argint
Gata să cadă peste întreaga
Suflare omenească;
Cel din dreapta îmi străpunge
Sufletul ca o lance
Ale celei mai tomnatice iubiri;
În stânga se zbat atomii spre devenire
Iar jos sunt nori;
*
Pe vasul ăsta ruginit
Merg legat la ochi spre eșafod
Către, cel mai vesel infinit
Ca un nerod;