Rom, tutun și poezie

Poemul

Am văzut lumea mișcându-și roțile ca un uriaș dinam canibal
Frumos precum dansul unui derviș ancestral,
Prin care rațiunea și opusul ei mai ales,
Un fel de superpoziție cuantică de neînțeles,
Își revarsă umbra tenebroasă candid
Spectru al unui albastru Picasso insipid;
Cu ploile ei metalice și calde din York sau un alt oraș oarecare
Ticsit de marionete ce-și poartă pseudodrame în portofele, așteptând cuminți la semafoare,
Prin al cărui mahalale mai poți auzi răsunând aventuros
Ritmuri leneșe de jazz îmbibate în miros
De cannabis amețitor precum visul unui Demiurg rătăcit în propria conștiință,
Unde ființe carnale gem a dorință
Și împletesc mistic sexul animalic al perpetuării,
Într-un joc al devenirii și al uitării,
Cu destinele carmice ale celor mai înalte iubiri
Dezbrăcându-se astfel de vise și amăgiri,
Unde pe străzile asimetrice, în lungul drum către Sion-ul promis,
Fiii furtunilor înalță arcuri peste timpul deja scris
Unind contrariile ca o gaură de vierme
Prea târziu, prea devreme
*
Am văzut: lumea scuipându-și copiii în Auschwitz la fel ca marea
Pe bravii ei mateloți ce duc cu sine povești de negoț să bucure zarea
Și femeile palestiniene ucise de poporul unui Iahve prea răzbunător,
Armatele curvelor turce atacând suflete Kurde doar fiindcă vor
Un raport de forțe mai favorabile într-un sistem entropic, hm! Ce bufonerie..,
Omul cinstit muncind pentru simbrie,
Soarele strălucind vesel peste Tibet,
Trupul Democrației cum zace gol și inert
Violat de bestii erijate în stâlpi ai cetății,
Speranța cum renaște sub steagul dreptății
În ochii sfioși și adânci, umpluţi de iertare,
Ai urmașilor adamului plin de cutezare;