Obscur - I. Lagune

15. rău necesar

Să lăsăm asta acum. Poate altă dată am să mă iau și de cârdul tău de gâște ex-curve acum călugărițe. Dar deja nu mai am chef, știi? Deja m-a epuizat iarba asta și cred că am auzit undeva, departe, ușa de la baie. Adela trebuie să fi ieșit în sfârșit.

Trecuseră vreo două ore de când nu am mai văzut-o și de când am încercat să mă potolesc cu un joint, dar am reușit să mă nenorocesc și mai mult începând să mă adresez lui Dumnezeu, ceea ce mi se părea ori jalnic ori îngrijorător. Știu că înainte de asta, mi-am pus niște The Weeknd în căști și m-am masturbat cu gândul la Radu, la Adela, la Alex, la toți trei odată ca într-o orgie bolnavă din care nimeni nu voia să iasă pentru că fiecare avea ceva de făcut și ne plăcea. Mie îmi plăcea să îmi bag degetele în pizdă și să mă frec așa până am orgasm și îmi dau drumul cu un ultim geamăt pe care îl scot ca lumea, nu îl mimez, de parcă m-a futut vreo entitate divină. Na, că tot vorbeam de religie. Eram prea dependentă și prea vicioasă ca să mai putem discuta. Erau atâtea lucruri în viața mea care îmi făceau rău, dar un rău necesar, și de care nu mă mai puteam sătura. Păi erau drogurile, păi erau Adela și Radu, păi era masturbatul, păi era băutura, păi era pula mea, că le pierd șirul. Dar în principal, astea îmi mâncau ființa încetul cu încetul.

A ieșit din baie în slow motion și și-a dat părul pe spate în timp ce din încăpere ieșeau aburi și nu am putut să nu remarc faptul că era goală și îmi dădea fiori, și nu fiori care mă excitau, ci fiori care mă făceau să paralizez de frică și să mă întreb dacă nu cumva e vreun demon sau mai rău, însuși Satana care a (re)venit în grădină numai ca să mă ispitească să mușc din măr, iar Dumnezeu să mă alunge pentru că am retrăit păcatul strămoșesc și că l-am trădat și sfidat după ce ne-am vorbit atât. Satana mă voia în Iad, iar eu eram Eva. Nu, nu puteam fi Eva. Adela voia să fie Eva. Adela era Eva. Adela este Eva.

Nu m-am holbat prea mult la sânii ei sau la pizda ei, deoarece știam tot ce era de știut. Știam că nu voi arăta vreodată așa și că va umbla prin casă goală numai ca să-mi facă în ciudă cu asta. Sau poate voia să mă ispitească în păcat, de data asta și să mă târască în Iad doar pentru că am fost curioasă și naivă. Păi dacă Adela era ispita, iar eu păcătoasa, atunci teoria ei se ducea naiba. Nu putea fi Eva pentru că nu ea era cea vulnerabilă și atrasă de rău, ea era Răul. Ea era Satana care avea să mă ia pentru totdeauna din grădină și să mă tortureze în flăcări la infinit. Ok.

- Ți-ai făcut breton? am remarcat după ceva timp când încă stătea în picioare și își aprinsese o țigară în timp ce mă analiza din cap până-n picioare. Stăteam jos. Și nu era surprinsă că iar eram fără chiloți pentru că știa că mă masturbez foarte des. Mai ales de când a plecat Radu.

- Te-ai drogat? a zâmbit răutăcios. Vezi? Întrebări retorice. De ce mai întrebi când deja știi răspunsul?

- De ce ți-ai făcut breton? am reformulat.

- Pentru că așa am vrut.

Pauză.

- Te-ai calmat?

Pauză.

- Chiar e nevoie să o iei razna în halul ăsta de la un căcat de sărut? a început și am fost luată prin surprindere.

- Cum de vorbim despre asta?

- Uite așa mi-a venit mie.

- De ce ne sărutăm și ne atingem în felul ăla? am privit-o în ochi, iar apoi privirea ei mi-a coborât jos. Umed. Umiditate. Oare mai plouă? Nu m-am sinchisit să întorc capul.

- Pentru că e distractiv și mă fascinează, a râs. La fel de răutăcios.

- Eu te fascinez?