Babysitting with Niall Horan [tradusă]

Treizeci și opt

☆Din perspectiva lui Eleanor☆

"Ești sigur că arăt bine, Lou?" mi-am întrebat iubitul în timp ce mă îmbrăcam cu o cămașa verde fara mâneci pe care am asortat-o cu o pereche de pantaloni negri.

Da, ai auzit bine. Iubitul. După numeroase intalniri obisnuite, m-a intrebat dacă vreau sa fim impreuna acum trei saptamani. Si normal ca am acceptat.

"El, arati grozav." m-a asigurat el. "Si oricum, lui Perrie nu-i va pasa cum arati."

Era prima oara cand o intalnesc si voiam sa fac o impresie buna. A fost extrem de ocupata lunile astea promovand noul lor album, Wings. Mi-ar fi placut sa fie si Katie aici, dar inteleg de ce nu a vrut sa vina. Probabil va fi si Niall aici, pentru ca se presupune sa mergem toti acasa la Liam.

"Oh, okay. Hai, sa mergem." am spus ridicandu-ma de pe canapea, luandu-mi telefonul dupa.

☆☆☆☆☆

Am ajuns la apartamentul lui Liam tinandu-ne de mana, apoi am deschis usa, nici macar deranjandu-ne sa ciocanim. Baietii nu prea isi inchid usile, ci dau buzna in casele celorlalti.

Sigurele usi pe care le incuie sunt cele de la dormitoare atunci cand se culca cu vreo fata (daca stii la ce ma refer), sau doar cand vor sa fie singuri. Aparent, usa lui Niall este inchisa de saptamani.

"Hey, hey, hey!" i-a salutat Louis pe Danielle, Harry si Liam, care stateau in bucatarie si vorbeau.

"Hey, Louis, El!"

"El, trebuie neaparat sa-ti zic despre rochia pe care tocmai mi-am cumparat-o." a sarit Danielle si a inceput sa-mi povesteasca despre excursia ei cu Liam la Topshop de ieri.

Pana ca Zayn si Perrie sa soseasca, am stat toti cinci la masa vorbind si razand.

Era asa draguta, chiar mai draguta decat in poze. Parul ei blond si ondulat era liber sa ii cada pe umeri si avea un machiaj indraznet, ca intotdeauna. Arata superb.

"Danielle si Eleanor, ea este Perrie. Baieti, voi o stiti." a spus Zayn. Oh, cat de mult imi plac introduceriile jenante.

"Incantata de cunostinta." a zambit Dani.

"Si eu la fel! Amandoua aratati minunat!" a zis ea, apoi baietii au inceput o noua conversatie, razand de ceva ce s-a intamplat la repetitii saptamana trecuta. De-abia atunci am realizat ca lipseste unul dintre ei.

"Gașcă, unde e Niall?" am întrebat eu, iar în încăpere s-a făcut tăcere.

"Am încercat să-l iau și pe el aici, dar...nu prea are starea necesară. E foarte depresiv de ceva vreme." a spus Liam repede.

Chestia asta m-a pus pe gânduri. Credeam că el a fost cel care a înșelat. Nu ar trebui să fie Katie cea în depresie? Mă gândeam că va ieși în oraș cu o mulțime de fete după el. Nu mă așteptam să fie așa trist.

Danielle mi-a aruncat o privire. Probabil se gândea și ea la același lucru și cred că ne-a observat și Harry mica noastră schimbare de priviri.

"Voi știți povestea a ceea ce s-a întâmplat de fapt? Pentru că știu că Katie ți-a...Dar nu are de unde să afle." zice el, timp în care eu și Danielle dăm din cap complet confuze.

Harry ne-a lămurit în legătură cu tot ce le-a spus Niall din acea seară întrerupt ocazional de câte un comentariu făcut de Louis sau Zayn.

Liam nu a scos o vorbă, și mă întreb dacă a făcut asta doar pentru că știa cât de mult suferă Niall. Ei doi erau cei mai apropiați dintre toți băieții și mă gândesc că i-a spus ceva ce ceilalți nu știu.

După ce au terminat toți de povestit, în cameră s-a făcut o liniște copleșitoare.

"Trebuie să-i spunem lui Katie." a zis Dani.

"Ba nu!" a sărit Louis.

"De ce nu?" am întrebat ridicând din sprâncene.

"Pentru că Niall este cel de la care trebuie să afle."

"Păi și de ce nu îi spune odată? Bine, înțeleg că i-am închis ușa în nas de fiecare dată când venea la noi, dar nu aveam nicio idee despre ce s-a întâmplat defapt. Și dacă voia cu adevărat să îi zică, o făcea dacă se străduia puțin mai tare."

"Știu. Probabil era doar speriat." a spus Zayn.

"Speriat? De ce? Și ea îl iubește. De ce ar trebui să fie speriat?" a întrebat Perrie.

"Îi e frică să nu o mai rănească încă o dată." zice Liam după o jumătate de oră în care nu a scos un sunet. "În primul rând, nu a vrut să o rănească niciodată, iar în al doilea rând, încă mai susține că nu merită pe cineva ca ea."

"E ridicol. Sunt făcuți unul pentru celălalt." mormăie Harry.

Are dreptate. Sunt ca două piese de puzzle care se potrivesc perfect, iar când sunt despărțiți, niciunul dintre ei nu mai știe ce să facă cu viața sa în continuare.

A bănuit ceva presa în legătură cu despărțirea lor, dar nu a fost nimic major.

"Okay, hai să vorbim despre ceva mai puțin depresiv, da?" a propus Louis. "Ce ziceți de o rundă de de-a v-ați ascunselea?"

Cu toții am început să râdem și am aprobat propunerea lui, apoi ne-am împărțit în perechi de câte doi și normal că eu am picat cu Louis.

Ne-am distrat pitindu-ne prin diverse dulapuri, sub paturi și pe unde ne mai trecea prin cap, dar subiectul ultimei discutii și-a făcut iar apariția.

"Okay, cineva să-l aducă pe Niall aici." a spus Harry. Hmm, exact la asta mă gândeam și eu.

"Mă bag eu." a zis Liam repede, apoi a plecat imediat.

☆Din perspectiva lui Liam☆

Am mers pe holul blocului până la ușa prietenului meu și am ciocănit de trei ori.

După cum mă și așteptam, nu am primit niciun răspuns.

"Niall, știu că eși acolo și știu că mă poți auzi. Te rog, vino, ne bagi în sperieți. Nu e bine ce faci. Trebuie să..."

Întrerupându-mă, ușa s-a deschis în fața mea, apoi l-am găsit pe Niall exact așa cum era și ieri: murdar, împuțit și cu cearcăne la ochi.

"Nu." a răspuns el monoton cu o voce mult mai răgușită decât o are defapt.

A avut intenția de a îmi închide ușa în față, dar mi-am pus piciorul în dreptul ei, împiedicându-l astfel să mă dea afară.

"Okay, presupun că e prea devreme pentru asta. Dar Niall, omule, îți trebuie un duș. Miroși oribil și nu te-am mai văzut privindu-te în oglindă de săptămâni întregi. Până și fanele încep să observe că ești diferit. Ascunde-te măcar de ele dacă chiar simți nevoia să ai starea asta. Vii, te rog, să ni te alături?" m-am milogit de el.

A stat să se gândească la răspuns un minut, timp în care eu mi-am încrucișat degetele pe la spate pentru noroc.

"Bine. Dar doar pentru o oră."

❁ ❁ ❁ ❁ ❁

Merry xmas! Scuze pentru întârziere. Știu că am promis că nu mai fac asta, dar na...teme. Cred ca ați observat că am început să scriu cu diacritice...de la mijlocul capitolului lol. Anyways, am o întrebare importantă la care cea care va avea raspunsul meu preferat, va primi dedicație la următorul capitol: Ce credeți că se va întâmpla în continuare?