Capitolul 1

10K 215 79
                                    

*Mirae. Pov*

O altă seară de certuri și bătăi. Oare de ce? De ce trebuie eu sa fiu cea chinuită, când pot fugii de acasă? Dar părinții mei nu sunt așa prosti, m-ar găsii în maxim 24 de ore, așa că nu are rost. Eu sunt Mirae, am 18 ani, par șaten, și ochi verzi. De doi ani viața mea s-a schimbat radical. Părinții mei au început sa bea, sa fumeze, sa ma bată în fiecare seară...

•••

Sunt în camera mea și o aud pe mama cum strigă din sufragerie. "Mirae, vin-o jos în living, te așteaptă cineva!". Zice aceasta pe un ton foarte plictisit. "Cine m-ar putea aștepta?!". Zic eu puțin mirată. N-am prieteni deci nimeni nu ar avea cum sa ma viziteze. Cobor repede jos și observ pe fotoliu un băiat de maxim 22 de ani, cu păr vopsit roz, ochi albaștri, și cu un corp de invidiat.Ma duc repede spre mama și o întreb.

Eu: Mama, cine e acest bărbat?
Mama: *Se uită la mine cu o privire plictisită* Mirae, nu mai avem chef sa te ținem, așa că te-am vândut!
Eu: P-Poftim?! *Si ma uit spre tata*
Tata: Ce te uiți la mine?! *Zice acesta nervos*
Eu: N-Nu.... Voi sigur glumiți! Cum puteți sa ma vindeți asa ușor?! Ce sunt eu, jucărie de pluș?! *Zic plângând*
Mama: Ya! Nu mai ciripi atât și fă-ți bagajele ca omu' ăsta nu sta 10 ani după tine!
Eu: *Mă uit spre amândoi cu ură* Sa va mănânce ura! *Zic și urc scările spre camera mea* Ajung și îmi fac bagajele. În aproximativ 40 de minute am fost gata. Cobor jos și îi văd pe toți la ușă.

Mama: Ești gata? *Zice aceasta trăgând din țigară*
Eu: Da! Nu se vede?! *Zic eu răstit*
X: Îmi place, ai tupeu! *Zice băiatul de lângă mine*
Eu: Ai vorbit când trebuia sa taci! *Și ma uit urât la el*
X: Da da bine.Hai odată!
Mama: Bine ca am mai scăpat de o povară! *Și răsufla ușurată*
Eu: Bine ca am scăpat însfarsit de două jigodii! *Și ies pe ușă*. În fața mea era o ditamai mașina.

Eu: Matahala asta de mașină e a ta?! *Zic eu mirată*
X: Mda, așa se pare! *Și zâmbește*
Eu: A.... Pai hai sa urcăm în ea!*Zic eu bucuroasă*
X: Ho mai ușor! Nu facem și noi cunoștință ceva?
Eu: A da! Eu sunt-
X: Mirae! *Mă întrerupe el*
Eu: D-De unde ști?
X: Of... Ce prostuța ești! Continuă! *Și zâmbește*
Eu: Ăm.... Am 18 ani.... Și cam atât... Cred! *Și îmi frec ceafa stânjenită*
X: Ok! Eu sunt Park Jimin, am 21 de ani, și sunt un mare om de afaceri! *Și îmi face cu ochiul*
Eu: O-Ok! Atunci hai sa mergem, J-Jimin...
El: Hai!

*După 1 oră*

"Mirae, am ajuns!". Zice acesta răsufland ușurat. "O-Ok...!". Îi răspund eu puțin nesigură. Coborâm din mașină și acesta îmi ia bagajele. În, fața mea era o ditamai vila, cu piscină, șezlong, și multe altele.

Eu: E a ta?!
El: Dar a cui sa fie? *Zice acesta râzând*
Eu: E... Frumoasă!
El: Știu! Nu vrei sa vezi și camera ta??
Eu: O ba da! *Și zâmbesc bucuroasă*. Intram în minunata vilă și ajungem în fața unei uși de culoare roz.

Eu: Roz?! Pe bune?! Jimin, nu mai sunt bebeluș! *Și îmi dau ochii peste cap*
El: Pentru ești și vei fi bebeluș mereu! *Și zâmbește*. Deschide minunata ușa de culoare roz, și când intru, rămân șocată. Era atât de frumoasă! Camera era atât de mare, încât zici ca era living. Omul ăsta chiar e bogat!! Jimin ma vede fericită și ma întreabă:

El: Îți place?? *Zice acesta zâmbind*
Eu: E... Minunată!!! *Și sar în bratele lui*
El: Mirae, de acum în colo, mi te vei adresa cu "daddy", bine?
Eu: "daddy?!". Ce nume mai e și ăsta??
El: Mirae, mai auzit???
Eu: D-Da, daddy! *Zic puțin rușinata*
El: Bine babygirl! *Și zâmbește*

*Peste 45 de minute*

Stau în pat liniștită, când deodată îl aud pe daddy cum intra la mine în cameră.

Eu: D-Daddy... Ce cauți aici? *Zic eu puțin speriată*
El: Nu am voie sa o vizitez pe babygirl a mea?? *Zice acesta și se așează lângă mine*
Eu: B-Ba da....
El: Ți-e foame??
Eu: Da!
El: Hai jos, ți-am făcut cea mai bună mâncare! *Și zâmbește*
Eu: Stai... Știi tu sa gătești??
El: Nu prostuț-o! Am bucătar!
Eu: Aaaaa!
El: Bbbbbb! Cobor jos și văd o masă plina cu mâncare.

_____________________

Stau în pat până când îl aud pe daddy cum strigă. "Mirae, în 40 de minute sa fi jos îmbrăcată de oraș!". Rămân puțin surprinsă la auzul vorbelor și îi rostesc un simplu "ok". Ma apuc imediat sa îmi fac dus, după care sa ma îmbrac. În timp ce ma îmbrăcam, aud ușa camerei cum se deschide, pe ea intrând daddy. Ma sperii dar în același timp ma și intimidez așa că mă acopăr repede cu un tricou.

El: Ce e, babygirl? Îți este rușine? *Zice acesta venind mai aproape de mine*
Eu: D-Da! Te rog sa pleci! *Și fac pași înapoi*
El: De ce sa plec? Nu trebuie sa îți fie rușine de mine, babygirl! *Și îmi ia tricoul din mână aruncândul prin cameră*
Eu: Jimin... A-Adică daddy....Te rog, nu îmi face asta! *Și îmi las capul în jos de rușine*
El: Dar ce îți fac, babygirl? *Și zâmbește ca prostu*
Eu: Daddy, te rog ieși din cameră! *Și arăt cu degetul spre cameră*
El: Babygirl, știu ca ai tupeu, dar de multe ori îl folosești când nu trebuie! *Și îmi atinge sutienul cu degetele lui mari și fine*
Eu: Gata! *Și îi îndepărtez mâna de pe sutien* Ieși afară! Te rog!
El: Bine, dar data viitoare, nu mai scapi! *Și îmi face cu ochiul ieșind din cameră*. De ce mi-e frică? De ce de fiecare dată când ma atinge simt fiori? De ce?!

























*Hey! Am revenit din nou cu o nouă carte! Sper ca de data asta sa îmi iasă și mie mai bine... 😅 M-am gândit sa fac o carte cu "daddy" deoarece am citit destul de multe povesti de genu și am "de ce nu?!". Sper din tot sufletul sa va placă și scz pentru greșelile gramaticale!😉 Byeeee! ❤️❤️🤞

𝑫𝒂𝒅𝒅𝒚 😩💞/𝑷. 𝑱. 𝑴/Where stories live. Discover now