Tot ceea ce își dorește Erin este să termine liceul cât mai repede posibil, pentru a putea studia astronomia la o facultate prestigioasă. Când descoperă însă o cometă nouă, care orbitează în jurul Pământului, fata face tot posibilul pentru a-i desco...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
La periferia orașului Brooklyn, într-o casă mică dintr-un cartier liniștit, Erin şi Riley studiau de zor pentru examene. După ce terminară de citit și ultimele paragrafe din notițele lor, Erin își luă caietul cu cercetările cometei și începu să îl răsfoiască, în timp ce prietena ei se aruncă epuizată pe canapea.
Şederea la amica sa era foarte plăcută pentru Erin. În sfârșit simțea că avea un loc unde nu mai trebuia să se ascundă în legătură cu nimic și unde să adoarmă noaptea fără să mai plângă. Frământările legate de Logan și de tatăl ei însă o chinuiau. Se simțea pusă în situația în care trebuia să aleagă între cei doi și nu putea face asta absolut deloc, din moment ce dragostea ei era împărțită.
În urmă cu câteva minute, domnul Ledger o sunase îngrijorat pe fiica lui. Avuseseră o discuție scurtă și tensionată, în urma căreia Walter află despre decizia lui Erin de a sta la Riley o perioadă și deși ideea nu îi convenea deloc, nu se împotrivi. Era probabil și mai rău dacă ar fi început să se certe cu ea, și în plus, o cunoștea pe Riley de multă vreme și era conștient că Erin e în siguranță acolo. Nu avea de gând să lase lucrurile așa; planul său era ca fata lui să se calmeze, apoi să poată discuta ca doi oameni normali.
— Cum mai merge? întrebă Riley, făcând referire la studiile ei despre corpul ceresc.
Erin oftă și luă un pix în mână, tăind anumite propoziții și scriind altele.
— N-am prea mai avut timp să lucrez la asta, zise dezamăgită. Dar sper că o să pot continua acum, zâmbi apoi. Am aflat niște chestii interesante, de fapt.
Riley își arcui sprâncenele și se ridică în șezut.
— Să auzim!
Râzând, Erin dădu câteva pagini, însemnă câteva observații și începu să explice:
— Am înțeles în sfârșit relativitatea restrânsă. Einstein a descoperit că nu poți întrece o rază de lumină, pentru că e viteza maximă din univers. Dacă te aproprii de această viteză, se întâmplă lucruri stranii. Racheta ta devine mai grea și timpul încetinește în interiorul ei. Dacă ai atinge cumva viteza luminii, ai avea o greutate infinită și timpul s-ar opri în loc. Ambele condiții sunt imposibile, ceea ce înseamnă că nu poți depăși bariera luminii.
Riley își mări ochii și își băgă nasul în caietul prietenei sale. Scoase câteva "wow"-uri din când în când, făcându-l pe astronomul începător să râdă.
— Asta ce e? întrebă curioasă bruneta, văzând scris în colțul unei pagini "materie negativă".
— Oh, asta. Materia negativă este foarte diferită de antimaterie și nu a fost detectată niciodată în natură. Materia negativă are proprietăți antigravitaționale bizare, adică ar cădea...în sus în loc să cadă în jos. În schimb, antimateria se presupune că ar cădea în jos, nu în sus. Dacă ar fi existat pe Pământ cu miliarde de ani în urmă, ar fi fost respinsă de materia planetei și ar fi plutit în spațiul extraterestru. Poate că ăsta e motivul pentru care nu s-a găsit deloc materie negativă.
Riley făcu ochii mari și strigă un "extraordinar" sărind pe canapea. O privi pe Erin cu admirație și respect, apoi mai dădu câteva pagini din caiet și se opri asupra unei mâzgalituri fără sens.
— Asta ce e? întrebă ea curioasă.
Erin se întinse ca să vadă, iar când dădu de mâzgălitură, privirea ei deveni absentă.
— Pe aia...a scris-o Logan...
Astronomul își îndreptă privirea în partea opusă pentru a se aduna. Riley, regretând că a întrebat, îi atinse afectuos umărul lui Erin.
— E totul bine?...
Tânăra își scutură ușor capul, apoi închise ochii strâns. Eliberă aerul adunat în plămâni apoi și îi deschise la loc, dezvăluindu-i lui Riley motivul frământărilor ei.
— N-am mai auzit nimic de el de o săptămână...
Bruneta oftă.
— Sunt sigură că Logan e bine, încercă ea să o încurajeze, însă văzând că nu funcționează, o mângâie pe cap și o întrebă zâmbind: Chiar îl iubești, nu-i așa?
Erin făcu ochii mari.
— Nu știu. Așa...aşa se simte iubirea?
Riley adună laolaltă toate lucrurile prostești și riscante pe care Erin și Logan le făcuseră unul pentru altul, apoi dădu din cap afirmativ, convinsă. Astronomul își lăsă capul pe umărul prietenei ei, în timp ce acesta reveni cu privirea asupra mâgăliturii băiatului și întrebă nelămurită:
