Possessive Love - Harry Styles A.U. FanFiction - I. Syndrome

Capitolul 31

-          Hai tu jos! a mormait usor si s-a intors cu fata spre mine.

Cum stateam turceste, Harry s-a ridicat si si-a asezat capul in poala mea, iar mainile si le-a infasurat in jurul taliei mele. Si-a lipit fruntea calda de ambomenul meu.

-          De ce doarme toata lumea? am intrebat.

-          Sunt obositi si diseara iesim undeva ca sa sarbatorim

-          Sa sarbatorim ce?

-          Ca nu ai murit, ca am terminat cu misiunea… lucruri obisnuite.

Am stat putin in liniste. Ca nu am murit. Asta e bine.

-          Ar trebui sa te odihnesti, a zis el adormit. Atata agitatie nu ii face bine ranii.

-          Asta era bine de stiut ieri, am spus, mai mult pentru mine.

Harry a ras usor si apoi m-a intins in pat. S-a asezat deasupra mea si a zis cu un zambet:

-          Dar macar a meritat!

Apoi mi-a sarutat buzele usor si s-a asezat langa mine. Un brat de-al lui s-a asezat in jurul meu, iar palma mea a mangaiat usor antebratul lui. Daca stateam putin, chiar imi mai era somn. Sa mergem undeva sa sarbatorim era bine. Poate avea niste riscuri, totusi. Nu stiu cum baietii nu sunt ingrijorati de asta. Harry deja sforaia incet langa mine. Avea cearcane la ochi. Cred ca e obositor mereu sa te uiti peste umar, sa fugi de toti si de toate, sa ai o pustoaica pe capul tau si fara familie. Toate astea la 19 ani. De ce era totul asa crud si extrem? Am inchis si eu ochii intr-un sfarsit si ultimul lucru pe care mi l-am dorit a fost sa le pot intalni pe mama si sora lui Harry.

Am deschis ochii cand o mana imi mangaia fata. Harry, imbracat in hainele negre, se juca cu o suvita care imi statea pe frunte. Am zambit si am cascat adormita.

-          Pregateste-te! Trebuie sa mergem sa ne distram! a zis el in soapta.

Mirosea a menta si a lamaie. M-am ridicat adormita si am privit ceasul. Ora zece seara. Cum am reusit sa dorm atat? Rana nu ma durea acum, din cauza medicamentelor. M-am spalat si m-am aranjat repede. Ma gandeam cu ce sa ma imbrac. Harry a venit si mi-a asezat in fata o rochie albastru deschis care parea foarte micuta pentru mine.

-          Harry, nu port asa ceva! am zis si am dat-o la o parte.

-          Sigur ca porti!

-          Ba nu!

-          Eu iti ordon sa o porti!

-          Nu imi poti “ordona” ceva, Harry! am zis nervoasa.

El m-a lipit de perete incet si apoi mi-a spus cu un ranjet invingator:

-          Sigur ca pot!

Mainile lui mi-au dat jos tricoul, lasandu-ma doar in sutien. A deschis fermoarul rochiei si mi-a intins-o.

-          Ti-o pui tu sau ti-o pun eu!

-          Nu am sa te las sa mi-o pui! am zis ofticata, dandu-mi ochii peste cap si luand nervoasa rochia din mana lui.

-          Deja ti-am pus-o! a zis amuzat razand satisfacut.

Mi-am dat ochii peste cap si am intrat in baie tranting usa. Am luat rochia si m-am aranjat ca sa arat bine. Uram cand facea pe seful cu mine. Am iesit si mi-am pus tocurile negre. Harry m-a fluierat, iar eu i-am aruncat o privire urata. Am coborat si ne-am intalnit cu restul. Perrie arata ca si mine doar ca pe alta culoare si rochia ei era putin mai inflorita decat a mea. Le-am zambit tuturor si apoi ne-am urcat in masini separate. Bineinteles ca am pornit la interval diferite de timp, eu si Harry fiind primii. Am ajuns la bar si am intrat. Era cam la cinci minute, in felul in care Harry conducea, de casa baietilor. Barul era o bomba. Mirosea a alcool si a tutun. Baietii au spus ca au ales barul asta pentru ca aici au avut prima spargere si barurile din oras sunt mult mai frecventate de polities i inamicii lor decat asta.