Rom, tutun și poezie

Ecce Homo

Sunt un nebun ce merge în diagonală
Spre un fatal destin fără răspuns,
Ființa efemeridă,solitară,
Iar tu mă vezi aici deși eu nu-s;

Sunt muzică sau vis ori amintire,
Sunt poate ceea ce gândesc,
Un purtător de fals,de adevăr,de fericire,
De gânduri, fapte și păcat lumesc;

Dar ce contează cine sunt
Când azi grăbit devine ieri
Iar noi, iluzii pe pământ,
Suntem doar simpli pasageri?