Nu tu!

240 6 2
                                    

...
Deschidem ușile și uimirea e de partea noastră...nu era nimeni în cameră...fuck, unde este tata...
-Unde poate să fie?
Deodată se aude un răget îngrozitor și demonic de la etaj.
Urcăm rapid dar acum bariera ne face ca prezența noastră să fie nesimțită de către Vladimir, sau cel puțin așa credeam noi.
-Măi măi măi...pe cine avem noi aici...gașca cea pierdută de vampiri...
-Vladimir... (Mârâie Jeremy și se pune în fața mea)
-Mmm...fețe noi, văd că v-ați găsit prieteni noi...Ia stai, tu mi se pari cunoscută... (spune el către mama și se uită suspect)
Mama îi trimite săgeți prin priviri...se pare că el nu știe că noi trei nu suntem vampiri...este un bonus pentru noi...
-Cum de ați avut curajul să intrați în castelul meu?
-Două chestii căutăm, pe Maryo și Medalionul sângeriu(spune mama curajoasă )
-Owww...pe el?(Spune și îl trage pe tata din spatele lui, aruncându-l pe scări căzând la picioarele mamei)
-Știți, defapt vă așteptăm...(spune el)
-Cum? De unde... (Întreb eu uimită )
-Am și eu oamenii mei care mă informează...dar totuși, nu înțeleg de cine îmi aduci aminte...stai, nu cred...Melissa? (Spune el uimit)
-Mult ți-a luat să-ți dai seama. (Spune mama curajoasă și mârâind la el)
-De mult timp nu te-am văzut...ești foarte schimbată... (spune el analizând-o ca pe o pradă )
-Poate fizic, dar psihic, tot cred că ești un bolnav mintal cu handicap...
-Ai rămas la fel de rea și atrăgătoare (spune și într-o clipă ajunge în spatele mamei vrând s-o prindă de talie)
Dar mama îi prinde mâinile jegoase și le îndepărtează.
-La fel de încăpățânată, tocmai asta mă atrăgea la tine (spune și o prinde de păr trăgând-o și sărutându-i gâtul cu buzele lui dezgustătoare)
Mama era foarte dezgustați și îi era scârbă de el. Dar tata își ia ultimele puteri ca să se ridice de jos și să-l împingă pe jegosul ăla de lângă mama.
Vladimir se întoarce nervos către tata și dă să-l lovească. Atunci mă concentrez pe tata și îl protejez cu bariera, făcându-l pe Vladimir să zboare în perete.
-Cum dracu ai făcut asta? (Întreabă Vladimir uimit spre tata)
Mama e neputincioasă în fața lui, iar de tata nici nu mai zic...doar eu și Felix îi putem face față...nu vreau ca părinții și prietenii mei să sufere...
"Sunt cu tine surioară"
Se aude o voce în capul meu, era Felix. Mă prinde de mână.
-Nu el a făcut-o. Ci eu. (Spun eu către Vladimir făcând un pas în față)
-Alice nu...
-Gata, tăceți...cum adică, ești doar un vampir (spune și se uită suspect)
-Păi nu doar vampir, sunt și jumătate vârcolac.
-Cum? Adică legenda e adevărată, voi doi chiar ați avut un copil, nesăbuiților ați amestecat sângele.
-Și nu doar unul. (Spune Felix și vine lângă mine)
-Cum?(Spune surpins)
-Acum dă-ne colierul.
-Semănați mult cu părinții voștri...dar sunteți niște corcituri...
-Acum dă-ne colierul...
-Stai să vedem ce se întâmplă dacă fac asta (spune și se îndreaptă spre tata)
Fug repede spre tata și îi prinde pumnul...wau, sunt rapidă ca un vampir și puternică ca un vârcolac...
Văzând ce e cu mine, a plecat spre mama, iar Felix a făcut același lucru ca și mine, doar că el la și aruncat în perete...
-Se pare că în sfârșit mi-am găsit adversari pe măsura mea.
-Crezi...
-Dar nu sunteți mai puternici ca mine.
Și cu astea fiind spuse, s-a îndreptat spre mine și m-a aruncat pe geam ajungând în grădină și Felix aruncat la câțiva metri lângă mine...
-Ești bine? (Întreabă Felix )
-Mhmm...tu?
-Sunt bine.
Ne ridicăm și în fața noastră apare Vladimir...ceilalți ajungând și ei în spatele lui...
Jeremy îi sare în spate lovindu-l puternic...
Medalionul îi căzuse, rostogolindu-se la picioarele mele. Îl iau repede și îl pun la gât, dar nu se întâmplă nimic...
-De ce nu se întâmplă nimic?(Spun îngrijorată )
-Nu știu...(spune mama)
-Ai încurcat-o(spune Vladimir către Jeremy în timp ce se ridică de pe jos)
A sărit la el și au început să se lupte...am încercat să mă bag în lupta lor dar Jeremy m-a dat la oparte...
-Nu Alice, e lupta mea...
-Ohh...gata cu dulcegăriile. (Spune și îl prinde de mână )
Ochii lui Vladimir devin negri iar venele lui Jeremy se înnegresc...
-Alice, il omoară...(spune mama)
Îl lovesc pe Vladimir cât de tare pot și se izbește în zid...Jeremy cade pe jos.
-Jeremy te rog...deschide ochii, nu mă lăsa, Jeremy... (spun eu plângând)
-Vai ce drăguț...gata, acum gata cu joaca...
În câteva clipe Adrien, Redyen și Medy erau întinși pe jos iar mama și tata stăteau neputincioși în fața lor...
Toți sufereau din cauza mea...mi-am rănit familia și prietenii...
"Nu te lăsa bătută, eu am încredere în tine și îți sunt alaturi"(Felix )
"Dar toți suferă "(eu)
"Tocmai de asta nu trebuie să renunți, ai încredere în tine, dacă ești în stare să-ți dai viața pentru ei, atunci nu o să poți fără încrederea în tine"
Am încredere, Am încredere...repet în minte și mă ridică de jos...simt o vibrație în corpul meu, o lumină irezistibilă de o nuanță roșie și neagră mă cuprinde...

O noua viata!Where stories live. Discover now