Plicul

602 14 0
                                    

...

-Bine, poți te rog să mă duci acasă?
-Sigur.
-Apropo, mai este şi alt cineva înafară de noi în această casă?
-Mda...fratele meu, Luca... l-ai cunoscut aseară.
-Ăla care trăgea de mine?
-Da... îmi pare rău, e mai handicap de felul său.
Eu pufnisem în râs la auzul cuvintelor.
-Carei fratele mai mare?
-Eu.
-Păi şi are prietenă?(spun eu cu accentul pe "prietenă")
Îl văd cu se încruntă şi se vede că întrebarea mea l-a supărat.
-Nu, n-are, el se comportă ca un adoleşcent fără minte, aşa că preferă să-şi petreaca timpul liber prin cluburi.
-Şi tu?
-Şi eu ce?
-Tu cum eşti?
-Ăăă...eu sunt... (nici nu a reuşit să spună, că a fost întrerupt de cineva)
-Este ca un copil încăpățînat care preferă să facă totul de capul său, chiar dacă e conştient că nu are dreptate mereu. Şi da, poate nu am prietenă şi îmi petrec timpul liber prin cluburi, dar nu am prietenă pentru că nu mi-am găsit încă perechea, şi crede-mă, sunt cu mult mai matur ca Jeremy.
-Da...ce să zic.
-Ok, ok, am înțeles că nu vă înțelegeți destul de bine, dar mă duce şi pe mine cineva acasă?
-Da, te duc imediat. (Spuse Jeremy uitându-se la Luca)
-Mersi.(spun zâmbind)
Jeremy mă ea de mână şi plecăm spre casa mea.
În sfârșit am ajuns și acasă. Îmi iau adio de la Jeremy şi mă pregătesc să ies cu Medy prin parc. Îmi iau un hanorac negru, nişte blugi negri rupți în genunghi şi nişte ghete negre. Părul mi-l prind într-un coc dezordonat şi îmi aplic un machiaj destul de lejer.

-Şi...(spune ea cu curiozitate)
-Şi ce?
-Ce-a fost cu tipul din parc, am văzut cum te-a luat în brațe şi a plecat cu tine.
-Da, m-a dus la el acasă, pentru că eram beată şi nu ştia unde locuiesc.
-Uuu, (spune ea cu un rânjet pe față)...şi cum e?
-E drăguț şi pare ca un copilaş micuț, şi încearcă să-mi atragă atenția, avea să cad de la balcon şi el m-a prins de mână şi m-a salvat, şi când a menționat de ce-o să zică părinții mei că am lipsit de acasă, şi i-am zis adevărul, s-a simţit prost şi m-a îmbrățișat şi şi-a cerut iertare, în momentul ăla când m-a îmbrățişat, am simțit ceva, nu pot să spun ce, dar, a fost intens.
-Mi se pare că cineva s-a cam îndrăgostit (spune lovindu-mă cu pumnul în umăr prieteneşte)
-Spunei cum vrei tu.
-Ok, mi s-a făcut poftă de popcorn.
-Iar eu vreau să privim un film.
-Cinema! (spunem ambele în acelaşi timp)

Ok, am ajuns acasă, am petrecut toată ziua cu Medy, sunt extenuată. Dau să deschid uşa apartamentului, dar îmi atrage atenţia ceva, în cutia poştală era un plic, era alb cu un trandafir alături. L-am luat şi am întrat în apartament. Am deschis plicul şi am început să citesc:

Dragă Alice, mi-ar face o mare plăcere să ieşi cu mine mâine la o întâlnire, ce spui, la 19:30?
Voi fi în fața apartamentului tau, şi nu accept un refuz!
Cu drag,
Jeremy♡

Oare să mă duc?... nu, sigur că da... wow, nu zi că te-ai întors, sau nu mai ai pe cine să freci la cap?... dar vai, ce limbaj Alice, şi da, m-am întors şi n-am de gînd să plec prea curînd... de parcă mi-ai fi de ajutor... în fine, deci ce vei face,vei pleca?... da, cred...

Ahh, mereu mă cert cu conştiința mea, şi da, voi pleca la întâlnire, dar nu voi fi blăndă cu el.

...

O noua viata!Where stories live. Discover now