O noua viata!

Felix!

...

Viața vine mereu cu surprize, surpriza mea a fost să aflu că sunt cea mai puternică ființă.
Tot ce-mi doresc acum este să-mi salvez părinții și să-mi îndeplinesc destinul.
-ALICE...unde îmi sunt boxerii mei albaștri? (Întreabă Jeremy din cameră )
-Adică ăia cu rățuște? (Întreb eu în timp ce mă abțineam cu Redyen să nu râdem)
-Da...ăia(spune el un pic jenat)
-Nu știu...(spun eu lungind cuvântul "știu ")
-Poți să vii până aici?
Merg eu cu ezitare spre camera unde e el. El vine repede spre mine și îmi ridică maioul care era lung până la genunchi.
-Pe bune frate...ți-am zis că ăștia sunt ăia norocoși, de ce i-ai luat pe ăștia, și plus la asta ți-am zis că mă excit când faci asta. (Spune el plângându-se )
-Hai mă maimuțoiule, sunt sexy, recunoaște. (Spun eu seducător apropriindu-mă de el )
-AHHH...Alice, jur ca dacă nu încetezi o să...
-O sa ce? (Spun eu și îi mușc lobul urechii)
-Ohh...gata, până aici ți-a fost.( spune el și mă trezesc trântită pe pat și el se îndreptă spre mine ca și când aşa fi felu 14)
Se aruncă peste mine și se lasă cu toată greutatea sa de maimuțoi. E al naibii de greu, începe să-mi devoreze gâtul, lasă niște urme, pe care nuştiu cum dracu măsii o să le ascund.
Trage de maiou până îl face praf și-l dă jos de pe mine. Se joacă cu linia sutienului în timp ce mă sărută flămând. Eu nemaiputând rezista, îl trag de buza de jos până sângerează.
Trag cu limba peste urma de sânge ce se prelingea pe barba lui înspre gât. El nu se lasă mai prejos și mă mușcă și el, când dă de sânge, îl lingea, iar ochii lui devin de un roșu sângeriu, colții îi apar. Simțeam că era îngrijorat ca să nu-mi fie frică de el, așa că zâmbesc inocent și dau din cap dezaprobat. Pe fața lui apare un zambet satisfăcut. Eu ma încruntat la el, și el chicoteşte.
-Cum poate cineva sa reziste la boticul ăsta de copil prost?(Întreabă el amuzat)
-Ce băăă...cine e copil prost la tine? (Întreb eu cu superioritate)
-Tu pitico (spune el dorind să mă enerveze)
-Owww nuu...nu nu nu...nu cred ca ai spus-o (spun eu cu fata mea de" te omor")
Jeremy se ridică repede de pe mine și se îndepărtează cu spatele încet.
-Deci nu știi ce-ți fac, o să te încui într-o cameră, o sa te torturez, o să pun două gorile sa te violeze, am să te castrez, am sa te violeze cu juniorul tău, apoi o să-ți scot unghiile cu un clește, și o să-ți tai degetele, o sa le pun într-un borcan și o să te dau la pești.
-What? Cum dracu te-ai gândit la așa ceva? (Spune el uimit și speriat)
-Am doar o minte diabolică.
-Știu că nu ai fi în stare să faci așa ceva.
-Dacă te-aş prinde cu vre-o curvă, crede-mă ca asta e doar apă de ploaie pe lângă ce ți-aș face.
-Da tu știi că nu ți-aș face asa ceva, nu? (Spune el trăgându-mă într-o îmbrățișare călduroasă )
-Ar trebui să te ajut să-ți termini bagajul?
-Cred că da.
-Ehh...neah...te descurci tu. (Spun eu lăsându-l cu ochii în soare)
-Ce-i cu femeile astea, parcă-s niște ființe anormale, extratereștri mai bine zis. (Spune el și își continuă de aranjat hainele în bagaj)

-Suntem gata cu toții? (Strigă Adrien venind spre noi)
-Dap... (spunem noi)
-Atunci să mergem la mașină și Adrien pleacă la recepție să achite. (Spune Jeremy )
Suntem în mașină deja de jumătate de oră. Ne îndreptăm spre New York. Se pare că aici se află acum poartalul spre Tărâmul Sângeriu. Ciudat, nu.
-Adrien...dă-mi o țigară. (spune Jeremy de la volan )
Adrien îi aprinse o țigară și i-o dădu. Jeremy trase un fum care-l relaxase. Eu îi iau țigara și trag și eu un fum. Jeremy se uită uimit la mine.
-Am fumat o perioadă de timp când aveam 15 ani.
-Și de ce nu mi-ai zis?
-Pentru că nu ai întrebat.
-În fine...
-Bă mai avem mult...m-am plictisit deja.(spune Redyen fără energie)
-Nu te mai plânge atâta și rabdă.
Eram obosită, așa că căzusem într-un somn adânc.
***
Sunt întinsă pe jos, simt firele de iarbă ce-mi gâdilă talpa. Mă ridic în picioare și observ că sunt pe un câmp, în fața mea era un peisaj uimitor, eram într-o rochiță de primăvară ce se combina perfect cu coronița de floricele ce o aveam pe cap.
Totul era așa frumos și liniștit și...PERFECT.
-E minunat nu?(se aude vocea lui, vocea aia ce mă face să tresar la fiecare sunet, vocea aia blândă și posesivă)
-Tu? (Spun eu confuză )
-Da, eu! Nu vreau să te sperii de mine. Nu-ți voi face nimic.
-Știu (spun eu sigură )
-De unde?(Spune el curios)
-Simt asta, nu știu ce e anume, dar mă simt în siguranță lângă tine. (Spun eu calmă )
El zâmbește la auzul spuselor mele. Nu știu ce e cu mine, dar simt că l-aş cunoaște de o viață.
-Vino aici. (Spune el așezându-se pe marginea prăpastiei și aratandu-mi să mă așez lângă el)
Stăm deja de vreo 2 minute tăcute dar frumoase.
-Tot nu știu cine ești (spun eu curioasă )
-Felix. Sunt fratele tău.
La auzul cuvintelor spuse de el am tresărit asa de tare încât am alunecat. Am simțit cum viața-mi trece prin fața ochilor. Dar vad ca zbor, STAI...ZBOR?
-Nu zbori bleago, eu te țin în aer.
-Dar cum de ai...
-Suntem frați prostuțo...îți pot auzi gândurile, îți simt durerea și îți știu sentimentele.
-Nu înțeleg, de unde ești tu fratele meu?
-Păi vezi tu, când bunicul a murit...
-Adică fostul rege al vampirilor?
-Exact, a lăsat prea multă energie, și s-a adunat cu energia lăsată din corpul tău și așa am apărut eu. Eu sunt un înger pământean, exact ca tine, avem acealeaşi puteri, doar că tu nu ți le-ai descoperit pe toate. Așa ca mine.
-Bine, dar de ce ne întâlnim doar în vise?
-Pentru că tu nu mă puteai vedea decât dacă știi care e destinul tău.
-Păi acum știu.
-Exact, va trebui să ajungem în același loc, când ajungi în New York sa vii la hotelul "Luna albastră " acolo sunt eu acum în viața reală.
-Așa o să fac. (Îi spun zâmbind )Apropo, o să mă ajuți să-i salvăm pe ai noștri?
-Întâi o să te ajut să-ți descoperi toate puterile, inclusiv aripile negre.
-Cum?
-Aripile negre sunt unice, numai cei mai puternici vrăjitori le pot dobândi.
-Marfă...și ce fac ele?
-Asta deja o să-ți spun când vei ajunge la ultimul nivel.
-Ok.
Am stat așa și am vorbit la apusul soarelui, era uimitor.
-Bine, trebuie să ne despărțim acum, abia aștept să ne revedem din nou. ( spune el îmbrățișându-mă călduros )
Aş vrea ca îmbrățișarea asta să nu se termine niciodată .
Deodată totul se pierde într-un negru intens
...