Nopți târzii și bătăi cu perne

Ziua 0: Proiecte și parteneri

D a w n :

Mi-am aranjat părul, uitandu-mă din dulap pentru a vedea dacă cineva mai este în hol sau în sala de clasă.

"Este liber?"

Am încuviințat din cap, aranjându-mi rochia înainte de a ieși din dulap, fuging cât mai repede posibil.

"Hei, așteaptă!"

L-am auzit pe Tripp strigându-mă, dar l-am ignorat până când am auzit un trosnet. M-am întors să văd piciorul lui Tripp prins într-o trombonă, în mijlocul sălii de clasă.

De aceea nu este bine să vă cuplați în dulapul trupelor. Notat.

Am fugit înapoi, l-am împins înăuntru și am aprins luminile din dulap.

Lumina aspră ne-a salutat și eu am încercat cât de repede posibil să-l scot din trombon și din dulap înainte de încheierea orelor.

"Scuze, nu am vrut să se întâmple asta". Tripp a spus.

M-am uitat la el, chicotind. "Știi, pentru cineva din echipa de baschet, m-am gândit că vei fi mai puțin neîndemânatic".

El a râs la asta, în cele din urmă trăgându-și piciorul. "Da, asta este, dacă am fost binecuvântat cu picioare mari." Se ridică, deschizând ușa. "Hai să mergem înainte să intre cineva".

Am părăsit dulapul și sala de clasă cât mai repede posibil, mergând în părți diferite când ajungem în hol. M-am întors să mă duc la următoarea mea clasă, dar el m-a oprit, punându-mi o mână pe umăr.

Oh, minunat. Am crezut că această parte a fost întotdeauna enervantă, deoarece s-a întâmplat de fiecare dată cu fiecare băiat și bnu văd cum de nu ei nu înțeleg.

"O vom face din nou cândva?" El a întrebat.

Probabil că nu.

"Nu știu, vom vedea." I-am spus, dându-i un zâmbet înainte de a merge spre clasă, exact când clopotele au început să sune și studenții au început să umple holul.

Nu este faptul că sunt jenată de ceea ce fac, pentru că sunt destul de sigură că oamenii știu, dar nu sunt genul de fată care defilează cu băieții cu care se cuplează. Dacă găsesc pe cineva atractiv și cumva se întâmplă să aibă loc ceva, asta e între mine și tipul respectiv.

Încerc să nu-i las să se atașeze, ceea ce este greu cu unii băieți, dar alții înțeleg ideea și sunt mai ușor de manevrat.

Mi-am luat rucsacul din dulapul meu, urcând la următoarea clasă, economie.

Am intrat, din fericire, înainte ca clopotul să sună și m-am îndreptat spre spatele sălii de clasă, așezându-mă lângă prietenul meu Daryll.

"Salut, ce faci?" Mi-a spus, zâmbindu-mi.

M-am așezat, lăsându-mi geanta pe masă. "Ziua mea a fost un dezastru total, am uitat complet că am avut teme la știința mediului și am avut de gând să o fac în timpul prânzului și sunt destul de sigur că am răsfoit vreo două pagini de rahaturi complete".

Daryll a râs la asta.

"Nu este amuzant, părinții mei vor fi supărați când vor vedea, adică va trebui să mă chinui pentru iertarea lor dacă mai vreau o viață socială".

"Nu înțeleg de ce sunt atât de stricți, ești deja un tutore de matematică pentru oamenii de gradul nostru, faci o treabă excelentă, de ce ar fi o sarcină nefăcută atât de teribilă?" El a intrebat. "Pentru că 'Eu sunt Dawn Caparelli și am potențialul a mii de oameni'.", am spus, imitându-l pe tatăl meu.