Ecoul șoaptelor

1. Întâiul contact cu realitatea

        Unde sunt?

        „Mă aude cineva?" rostesc întrebarea, iar răspunsul vine rapid, ecoul vocii mele fiind interlocutorul.

        《Mă aude cineva?》

《Mă aude cineva?》

《Mă aude cineva...》

        „E cineva aici?" strig din nou, ascultând aceleaşi cuvinte repetate la infinit.

        Asta e vocea mea? Aşa sună?

        E dură. Puternică. Cu rezonanţă.

        Şi îmi place.

        Dar cine sunt eu? Şi de ce nu văd nimic? De ce nu simt nimic?

        „Mă aude cineva?" încep să urlu din nou, ţipetele învârtindu-se în jurul meu şi prinzându-mă în vârtejul lor.

        — O – unu. V – unu. M – trei. S-a notat?

        „Hei! Vorbeşte cu mine! Cine eşti? Şi eu cine sunt?"

        — Notat, domnule. Scor Glasgow cinci. Se confirmă, e gradul trei. Echipajul SMURD a fost în grafic.

        SMURD? Ce tot vorbesc ei aici?

        „Hei", strig din nou, forțându-mă să mă fac auzit.

        De ce nimeni nu îmi răspunde?

        „Ajutor!" încep să implor. „Sunt blocat undeva! Ajutaţi-mă! Ajutor!"

        — Îl pierdem! Repede! Defibrilatorul!

        „Ajutor!" repet rugămintea, dar vocea mi-e înghiţită de un ţiuit asurzitor.

        Sunt izbit din plin de o putere supraomenească şi alunec fără oprire într-o prăpastie fără fund.

        Cad la nesfârşit.

        Infinitul e atât de aproape... Îl simt. E îmbietor. Poartă parfumul apei cristaline. Mirosul nu mă înşală.

        Gata, ştiu cine sunt. Adică, ce sunt.

        Sunt o pală de vânt care răzbate golul şi care aduce prospeţimea. Sunt suflul care iubeşte o zi toridă şi acelaşi care şterge urmele unei zile ploioase. Sunt aerul care călătoreşte în fiece cotlon şi care niciodată nu stă pe loc.

        Resimt aceeaşi izbitură din nou şi sunt atras înapoi în sus, deşi tot ce vreau eu este să colind întunericul care mă înconjoară.

        — Trecem pe manual! Treizeci de compresii. Hai, dă-i drumu'!

        Nu! Lăsaţi-mă să plutesc!

        — Dacă vrei să trăieşti, ar fi cazul să-ncepi să lupţi împreună cu noi, aud o şoaptă călătorind până la mine.

        Vreau să plutesc...

        — Haide odată! Luptă! Nu te opune!

        Ca un fir de praf...

        — Nu renunța la luptă!

        Mă sufocă! Ceva mă sufocă! E aer, e prea mult aer. Şi e greu. Mă doare.

        Luaţi-l de pe mine!

        — E stabil. Slavă Cerului!

        Liniştea se propagă rapid, dar întunericul nu conteneşte să se disperseze. Îmi pătrunde fiecare moleculă şi mă absoarbe pe grabă. E la fel de puternic, dur precum stâncile din larg şi dureros. Al naibii de dureros.

        Sau poate asta sunt eu. Întuneric. Dens şi alarmant de periculos, dar uşor ca şi adierea cu care m-am confundat mai devreme.

        — Avem un pacient cu TCC, areactiv, în comă de grad trei. A suferit un accident de circulaţie şi trebuie îndepărtat hematomul de urgenţă. Pregătiţi sala! În maxim douăzeci de minute intrăm în operaţie!

        Ce se întâmplă cu mine? Sunt o fiinţă umană şi am suferit un accident de circulaţie.

        „Hei! Răspunde-mi!" mă adresez vocii care se aude în apropierea mea. „Unde mă aflu? Ce mi s-a întâmplat?"

        — Ascultă-mă cu atenţie, bărbate! Chiar acum mă uit la poza fiului tău. E o minunăţie de copil şi-ţi seamănă perfect. Dacă vrei să-l mai vezi vreodată, trebuie să te laşi pe mâna mea. Să nu te mai împotriveşti.

        Un fiu? Eu am un fiu? Şi eu de ce nu-mi amintesc de el?

        „Repetă ce ai spus", îi cer celui care vorbeşte. „Spune-mi numele lui! Vreau să ştiu! Te implor..."

        — Plecăm acum. Fii tare! Şi roagă-te la Dumnezeu! Chiar acum, El e singurul care te poate ajuta. Şi pe tine, dar şi pe mine!

        „Mă rog", îi răspund fără vlagă, ştiind că nu mă poate auzi. „Nu ştiu cum sau cui, dar mă rog..."

        Oare şoaptele îmi vor fi ascultate?

●

______________________________________
●

Interpretare prescurtări şi scurte explicații

        Aprecierea severității unui traumatism cerebral se face după examenul clinic, pe baza scalei de comă Glasgow. Astfel, se calculează scorul Glasgow prin evaluarea următoarelor:

O – reacția oculară
V – reacția verbală
M – reacția motorie

        Punctele obținute se însumează, rezultând scorul, acesta fiind definitoriu pentru stabilirea comei şi a gradului acesteia.

TCC – traumatism cranio-cerebral