Vieți schimbate

Capitolul 3

- Ce dracului te-a apucat? Zici că ai luat-o razna.

Vocea lui Elian îl aduce cu picioarele pe pământ și îl obligă pe Alex să zâmbească larg încercând astfel să-i șteargă din minte fratelui său orice altă întrebare pe care sigur acesta o are vis-a-vis de starea euforică în care l-a găsit.

- Mă gândeam la Aimee, spune repede urmărindu-i reacția. Cred că este o tipă superbă pe care aș vrea să o cunosc mai bine. Știi tu...

- Nu știu cine este Aimee, răspunde Elian privind în zare.

- Nu știi pe dracu! Tipa aia care te-a trimis în Iad...

- Habar n-am despre ce vorbești. Cred că ai băut pe stomacul gol. Venisem să te bag în seamă, dar mai bine renunț...

- Ștai! Nu pleca așa repede. Vreau să-ți propun ceva. Mă gândeam să facem o ieșire undeva. Nu știu. O cină, ceva. Sau un fim.

- Noi doi. Cină. Film. Ești sigur că nu ai pățit nimic?

- Îți amintești ce zi este astăzi?

Întrebarea lui Alex reușește să-l tulbure destul de tare și nu din cauza faptului că știe foarte bine că astăzi se împlinesc doi ani de când mama lor a primit o nouă șansă la viață, ci este tulburat din cauza faptului că fratele său și-a amintit de acest mic detaliu. Este pentru prima oară când cineva din familie îndrăznește se dicute despre acest subiect. Chiar dacă fiecare se gândește la ziua aceea într-un anume fel, niciodată însă niciunul nu a spus ceva cu voce tare. Nici mama lor. Nici tatăl lor. Nici Victor. Nimeni nu a vorbit niciodată despre ceea ce s-a întâmplat atunci de parcă ziua aceea nici nu a existat. Până acum.

- Eu știu foarte bine ce zi este astăzi. Se pare că și tu știi, chiar dacă te prefaci că nu știi.

- Cred că avem în sânge chestia asta cu prefăcutul, iar tu ne-ai cam depășit pe toți.

- Ce vrei să spui?

- Mă întreb cât o să mai reziști, spune Alex serios privindu-l întristat.

- ...

- În ziua aceea am încălcat protocolul..., continuă tot el văzând că Elian nu zice nimic.

- Ce-ai făcut?

- Știu cine a fost donatorul. Știu cine a salvat-o pe mama. 

Elian se aștepta la lucrul acesta din partea fratelui său. Și el ar fi procedat la fel. De fapt,  în felul lui chiar a procedat la fel. 

- Nu trebuie să-mi spui nimic, șoptește trist oftând ușor.

- Nu voi spune nimic. Probabil vei afla singur la un moment dat. Și nu mă refer la numele pe care sunt convins că îl cunoști deja, ci la persoană... 

Cuvintele lui Alex îl fac atent pe Elian care se afla pe picior de plecare. I-a promis lui Mateo că în zece minute îl duce la culcare. Știa că Jessie nu-și va lăsa baltă prietenele doar pentru a îndeplini moftul  unui copil și nici nu mai avea chef să se ascundă de ea. 

-  Aș vrea totuși să te întreb dacă te pot ajuta cu ceva, își încearcă Alex norocul sperând că-l va determina pe Elian să recunoască ceea ce ascunde de atâta vreme.

- De ce crezi că aș avea nevoie de vreun ajutor?

- Las-o baltă, Elian. Toată lumea a văzut ce fel de căsnicie ai. Viața este atât de scurtă încât nu se merită să pierdem timpul prefăcându-ne fericiți. Și eu sunt de aceeși părere cu Victor. Ba mai mult, vreau să știi că sunt dispus să te ajut. Și o voi face cu sau fără voia ta. Voi face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a te vedea fericit cu adevărat. Te anunț de pe acum ca să nu te enervezi mai târziu. Nu știi ce te așteaptă.