Angel with Horns | TERMINATA |

"Jumatate de inima fara tine"

Anne statea in fata usii mele,probabil asteptand sa o poftesc inauntru.Un zambet mic s-a ivit la coltul gurii sale.M-am dat din fata usii,lasand-o pe ea sa intre in casa.M-am sprijinit cu pumnul de tocul usii,uitandu-ma afara.Totul era intuneric.

Am dat un pumn usii,gandindu-ma la faptul ca ea nu se va mai intoarce niciodata.Ca nu vom mai putea fi impreuna . Si doar din cauza mea.Din cauza ca nu am fost in stare sa o tin aproape de mine.Din cauza ca nu i-am putut arata adevarata mea fata.Din cauza ca i-am lasat pe altii sa se bage intre noi.M-am uitat inca o data afara si am trantit usa.

Anne statea pe canapea,uitandu-se la unghiile ele.Am zambit la ea si m-am asezat pe canapea.

-Esti bine?

Ce intrebare.Oare atunci cand dai cu pumnul in usa si cand trantesti usa si incerci sa nu te apuci de plans,esti bine?Nimeni nu ma poate intelege.

-Da,cred!am mintit si mi-am pus mainile pe fata.

Mana usoara a Annei a alunecat usor pe spatele meu,facandu-ma sa tresar.Era mai rece decat o stiam eu.Am continuat sa imi tin capul cu mainile si sa nu ma uit la ea.I-am simtit mana plimbandu-se usor peste tatuajul meu.

-Ti-e dor de ea?

Cuvintele ei m-au facut sa ma uit nedumerit.Nu a stiut niciodata de ea.Nu m-a intrebat niciodata de ea.De unde stia?

-Nu.Nu am nimic.

-Nu ma mai minti.Stii ca iti pot citi gandurile cand vreau.Nu ma provoca,Payne!

M-am incruntat.Asta era cumva o amenintare?

-Te voi face sa o uiti!In seara asta,acea "L" va disparea complet din viata ta!

Nu avea cum.Nimeni nu ma putea face sa o uit.Nimeni nu o putea inlocui.

Am ras degustat.

-Si cum vei face asta?Stii ca e imposibil!

Anne s-a ridicat si s-a pus in fata mea.Mana ei a luat-o pe a mea si a pus-o pe piciorul ei,acoperit doar de un ciorap negru.Si-a muscat buza si s-a lasat peste mine.Nu putea face asta.

-Ce faci,Anne?am strigat,indepartand-o de pe mine.

-Nu te misca!

M-am ridicat de pe canapea si mi-am luat paltonul.

-Daca vei incerca sa ma cauti va fi rau!Intelegi?Nu intelegeti!Niciunul dintre voi nu intelege!Nu ma poti face sa o uit doar facand aia cu mine!Nu o voi face!Si chiar nu imi pasa daca ea a facut-o pana acum cu alt baiat.Chiar nu imi pasa!am strigat din poate puterile.

-Nu fii prost,Payne!

Anne radea satisfacuta.

-Nu sunt prost!Lasa-ma!

Am iesit din casa,trantind usa dupa mine.Am inceput sa merg pe langa niste blocuri.Orasul asta imi da uneori fiori.M-am uitat la chestia veche de aur de pe mana mea,pe care o numeam ceas.Era 2 a.m. Nimeni nu mergea pe drum.Eram doar eu si niste pisici care poate isi cautau ceva de mancare.Am continuat sa merg,nestiind unde ma duc.Picaturi de apa au inceput sa imi ude parul.M-am uitat spre cer.Era negru ca abanosul.Mi-am tras gulerul mai aproape de gatul meu si am continuat sa merg.

Dupa cateva minute am ajuns la strada principala.Eram ud din cap pana in picioare,dar nu imi pasa.Ciubotele mele se luptau cu pamantul,parca incercand sa nu ma faca sa ma opresc.M-am asezat pe bordura de langa strada si am inceput sa ma uit in stanga si in dreapta.Niciun om,nicio fiinta,nicio masina.Nimic.Totul era gol.Eram doar eu si picaturile de ploaie.Mi-am aranjat parul.Cat de ghinionist si norocos pot fi.Ghinionist poate din cauza ca am pierdut-o ca un prost si norocos pentru ca sunt oameni care se prefac ca le pasa de mine.M-am uitat la cer.Nu era nicio stea.Felinarul de peste drum s-a stins,iar totul a fost cuprins de un intuneric profund.

Deodata am auzit un tipat.Am zambit,gandindu-ma ca tipatul a fost produs de un tanar beat.Asa eram si eu,cand eram mai tanar.M-am uitat la strada.Tipatul s-a auzit din nou,dar a fost intrerupt de un strigat de barbat.Asta nu putea fi un tanar.Vocea persoanei care tipa era ragusita si destul de familiara.Prea familiara.

M-am ridicat dim locul in care stateam si m-am indreptat spre locul din care se auzeau sunetele acelea.Totul era intuneric asa ca nu am putut vedea foarte bine ceea ce se petrece.

-Daca nu ai fost in stare sa imi dai ceea ce am cerut,imi voi lua singur!

O voce de barbat s-a auzit in intuneric.M-am oprit , nestiind ce sa fac."Nu iti fie frica,Liam" mi-am spus in gand.M-am apropiat de barbat si m-am uitat la ceea ce facea.Am atins umarul barbatului si acesta s-a intors.M-am uitat la el cu scarba si i-am dat un pumn.Barbatul a cazut langa cealalta persoana.M-am urcat peste el si am inceput sa ii dau pumni.

-Lasa-l!Nu vreau sa devii un criminal din cauza mea!

O lacrima a curs din ochiul meu drept.Nu se putea.Nu avea cum.Mi-am intors capul spre fata ce incerca sa se ridice.Pantalonii ei erau rupti in genuchi si tricoul era pe jumatate murdar si rupt.

-Lasa-l.Il omori!

Privirea ei a intalnit-o pe a mea.Ochii sai.................