College's Secrets

22

Iris
Astazi e petrecerea, iar mama lui Raven e nerabdatoare. Vrea sa fie totul perfect, dar si noi. S-a straduit sa fie totul perfect!
Totusi eu nu il inteleg pe Leo. Dupa ce m-am intors, m-a evitat complet. Parea ca vrea sa vina la mine sa imi spuna ceva, dar dupa se razgandea si pleca. Toti au vazut asta si pe toti i-a ingrijorat. Insa inca ma gandesc la fata aia. Oare cu ea vine azi? Of...
Ma tot jucam cu ceasca de cafea goala in bucatarie, in timp ce Raven incerca sa ma faca sa imi schimb starea. Stia ca e din vina comportamentului lui Leo si ii venea sa il bata!
- Hai ma! Nu mai fi trista! Stii ca e retardat si face numai porcarii, spune Raven.
- Raven, inainte sa plec, era totul bine, iar cand m-am intors zici ca l-a lovit cineva in cap. Cum sa nu ma simt asa?
Da. Pana mai tarziu o sa fim singure, caci tatal lui Raven a avut treaba cu baietiu, iar mama lui a luat-o pe Caroline la firma.
- Hai ma! Nu te mai gandi. Doar il ai pe Eric!
Am oftat si m-am ridicat, cu scopul de a scapa de ea. Nu ma intelegea in momentul ala. Sau poate...
- Iris, pe bune! Nu trebuie sa fii trista din vina lui...spune punandu-se in calea mea.
- Nu trebuie, dar sunt. Nu am cum sa imi schimb sentimentele pentru el...la fel cum nici tu nu ti le poti schimba pe cele pentru Lucas.
Raven a tacut. Nu a scos niciun cuvant, ceea ce insemna ca aveam dreptate...si ma bucur ca am...
Privirea i s-a intristat, apoi a oftat lung.
- Macar tu poti baga mana in foc ca totul e pe bune si ca el te iubeste. Eu nici siguranta ca nu imi va face rau nu o am, spune si pleaca, trecand pe langa mine.
Imediat cum am auzit-o urcand pe scari, am chicotit.
- Nu prea cred asta.
Nu am mai auzit nimic. S-a oprit.
- Ce vrei sa spui?
M-am intors cu fata la ea, avand un zambet pe fata.
- Raven, Lucas tine mai mult decat crezi la tine.
Privirea lui Raven se lumineaza pentru o clipa, apoi ochii i se maresc.
- Stai! Tu de unde sti?
Eu doar am zambit, iar ea s-a prins.
- Stai! Ai vorbit cu el? Cand?
- Ieri. Dupa ce m-am enervat pe Leo am acceptat sa ma vad cu Lucas.
Raven a inghitit in gol si a coborat scarile, venind spre mine.
- Si eu de ce nu am stiut?
- Pentru ca nu era nevoie.
- Si vrei sa spui ca acum e nevoie?
- Daca tot am deschis capitolul sentimente profunde, am zis sa ne aducem aminte si de brunet.
- Iris, nu stiu cat de bine imi face sa imi amintesc de brunet, avand in vedere ca eu am un iubit cu care sunt fericita.
- Dar hai sa recunoastem ca l-ai alege pe brunet oricand inaintea satenului.
- S-o crezi tu! Prefer siguranta lui Stefan intr-o relatie decat sa am parte de unu in care pot fi inselata oricand. Plus ca eu si Stefan ne stim de cativa ani.
- Nu-mi spune ca Raven Stone ar alege iubirea sigura in loc de cea neasteptata, periculoasa si spontana? Adica ai alege o iubire tipica si plictisitoare in locul uneia ca a mamei tale? Pe bune? Nu tu erai aia care visa la o iubire de la care sa nu stii la ce sa te astepti? Care sa te surprinda in fiecare clipa si sa te faca sa iubesti parca mai mult cu fiecare moment? Serios? Asta nu e Raven pe care o stiu eu...
- Da frate, dar, in acelasi timp, m-am saturat sa fiu diferita. Vreau pe cineva care sa ma iubeasca, nu neaparat pe cineva care sa ne puna viata in pericol.
- Si totusi frate-tu mi-a pus-o de atatea ori in pericol si inca il iubesc. Nu nega faptul ca nu ti-ar placea sa auzi ca Lucas tine la tine mai mult ca la o prietena.
Raven a ezitat pentru o clipa, apoi a oftat.
- Sincer nu vreau decat putina liniste in viata mea...fara complicatii inutile cu baietii. Sunt cu Stefan la care tin enorm, pot spune ca il iubesc si stiu ca ar face orice pt mine. In schimb Lucas e inca blocat in propriul trecut de fuckboy si nu vreau sa existe riscul de a fi inselata vreodata asa ca da...prefer siguranta...
"Ce naiba e in neregula cu tine, Raven?! Of..."
- Ok. Am inteles. Dar daca ai afla ca el te-ar placea? Adica exista si posibilitatea asta avand in vedere ca tine la tine.
- Sunt cu Stefan si nu ii pot face asta. Dupa atatia ani in care ne-am abtinut sa ne dezvaluim ceea ce simtim, cand in sfarsit suntem impreuna, sa ii spun ca ma duc la altul doar pentru ca am aflat ca ma place? Serios?
- Nu am zis sa ii zici asta sau sa faci ceva, ci ti-am cerut doar un raspuns la intrebarea pe care ti-am pus-o...
Raven a oftat, insa un micut zambet i-a rasarit la coltul gurii...deci imi va da replica.
- Nu stiu, dar sigur n-as sari pe el sa-l ling cum ai facut tu cu Leo, spune chicotind.
- El a sarit primul pe mine...eu doar am acceptat. Oricum, vreau sa iti zic ca e usor de spus, greu de facut, avand in vedere tot ceea ce simti pentru Lucas.
- Ba, eu zic ca am taria de a rezista, spune scotandu-si pachetul de tigari din buzunar.
- Tu tocmai spui numai niste aiureli. Poate ca te-ai abtine, dar extrem de greu! Oricum, la cate simti pentru el, nu stiu ce sa zic...
- Frate, n-am ce sa fac daca nu vreau sa-mi bat joc de Stefan diar pentru ca stiu cum e sa isi bata cineva drag joc de tine. Momentan, Lucas e doar un fuckboy...
- Iris: Un fuckboy care s-a implorat de mine sa il iert si m-a facut sa realizez 2 lucrui:
1. Ca faci lucruri handicapate rau la betie
2. Ca poti ierta si cea mai mare porcarie doar pentru ca iubesti...
Raven m-a privit putin confuza pentru cateva momente, apoi expresia ei s-a schimbat, dandu-mi de inteles la cine bateam apropouri...
- Stai! Ce a facut Lucas? Dar ceea ce e si mai important, imi spui si mie care a fost motivul pentru care tu i-ai dat papucii lui frate-miu?
- Hai pe terasa. Macar asa poti si fuma.
Raven nu a spus nimic si am mers pe terasa. Am oftat si m-am asezat langa ea pe balansoar. Nu voiam sa imi amintesc, imi facea rau, dar trebuia sa ma obisnuiesc cu ideea ca totul a fost o intamplare rea.
- Pai s-a intamplat in aceeasi seara in care te-ai certat si tu cu el...culmea. Vrei povestea cu detalii sau pe scurt?
- Detaliat, spune aprinzandu-si tigara.
- Ok. Deci toata petrecerea eu si Leo am ras si ne-am distrat. Desi ii spusesem sa nu faca exces de alcool, l-am lasat in pace caci am spus ca o sa fie totul ok...ei bine n-a fost, asa ca l-am trimis intr-una din camere sa doarma sau sa se odihneasca pana isi mai revine putin. Am stat cu echipa de majorete o vreme, dar am avut nevoie l-a un moment dat la toaleta, asa ca m-am dus la baia de la etaj. Dupa ce am facut ce m-am eliberat, cand am trecut pe langa camera unde il lasasem pe Leo, am auzit gemete. Am zis prima data ca mi se pare, dar am zis ca mai bine verific. Am deschis incet usa, am aprins lumina, iar ceea ce am vazut mi-a frant inima. M-am simtit exact ca mama ta, doar ca el nu era drogat, era beat. Era Alison, o fata dintr-un schimb de experiente din Anglia si stiam ca avea un crush pe Leo. Ei bine cand am vazut, am simtit ca si cum mi-ar fi smuls inima din piept, am simtit ca tot ceea ce credeam si simteam se transforma rapid intr-o otrava ce mi-a paralizat creierul pana in momentul ala. Eram socata si ranita. Alison s-a imbracat rapid si a luat-o la goana, iar eu si Leo ne-am certat. A fost prima oara cand ne certasem asa rau. Dupa ce am tipat la el si i-am spus ca e un netrebnic, fie ca iti vine sa crezi sau nu, mi-a dat o palma. Si acum parca o mai simt. Dupa mi-a spus niste chestii absolut oribile si a iesit din camera. Eu am inceput sa plang, am plecat acasa, iar dupa m-ai sunat mai tarziu sa imi spui ca v-ati certat si ca e un retardat. A doua zi mi-a jurat ca nu isi mai aminteste nimic, dar nu l-am crezut chiar daca alcoolul ce il avea in sange in acel moment cu siguranta era cu mult peste limita normala. Normal ca nu l-am putut ierta, chiar daca existau mii de dovezi. Pur si simplu ceea ce am trait in seara aia mi-a ramas in memorie intiparit. Apoi au venit zilele astea si am dat din nou de Leo cel de care m-am indragostit...si nu i-am putut rezista. Iar cand am vorbit cu Lucas, mai multe lucruri s-au pus cap la cap si am realizat ca nu el era cel care mi-a facut toate alea...
Raven m-a privit de-a dreptul socata. Cred ca nici ea nu se astepta la asa ceva din partea lui Leo.
- Deci a doua zi cand mi-ai zis ca te-ai lovit, defapt urma era...
- Da, era de la palma lui Leo, spun oftand.
- De ce nu mi-ai spus?
- Pentru ca il urai deja indeajuns de mult si nu voiai sa ajungi sa il renegi. Chiar nu am vrut sa se strice si mai rau lucrurile...
Raven a oftat lung.
- Daca aflam, pe langa ca il renegam, cred ca il si omoram. Cun sa iti faca asa ceva?
- Era beat...nu era el...
- Of, Iris...n-am cuvinte cand ma gandesc la ce ti s-a intamplat. Eu cu el ne-am certat, dar suntem frati, insa tu...tu il iubeai! Doamne! Imi pare asa de rau, spune si ma ia in brate strans.
- Nu-i nimic. Incep in sfarsit sa mi se vindece ranile dupa discutia cu Lucas...
- Dar pot macar sa ma duc sa imi ciufulesc putin fratele? Doar putin!
- Sa il ciufulesti ca si restanta de acum 5 ani? Nu, spun chicotind. Ideea era ca faci chestii super handicapate la betie si ca poti ierta orice din iubire.
- Iris sti doar ca mie mi-e frica sa iubesc cu toata fiinta mea...
- Iar a doua problema e ca nu sti ce e aia iubire, spun chicotind. Oricum, ideea e ca intre tine si Lucas e mai mult decat o idila pe moment...
- Si aia, dar tot nu mi se pare ca e mai mult decat o chestie scurta.
- Pe bune? Adica vrei sa spui ca atunci cand il sarutai nu era special? Ca i-ai putea recunoaste buzele dintr-o mie? Ca atunci cand il vezi cu o fata, gelozia ta e mai mare decat de obicei? Sau ca niciodata nu te-ai gandit la ceva mai mult, dar sa ajungi sa vrei doar sa il saruti sau sa ii privesti ochii? Adica nu ti s-a intamplat nimic ce sa para mai mult decat normalul? Si nu mintii caci, din pacate, te cunosc foarte bine.
- Din pacate pentru mine, spune razand. Bai am golit pachetu si stam de ceva timp aici. Stai sa mai iau unu si mai stam de vorba, iar la 6 ne pregatim pentru petrecere, spune ruducandu-se.
Era aproape surescitata de situatie si incerca sa schimbe subiectul cat mai repede.
- Ce-mi place ca schimbi subiectul atunci cand am dreptate. Si imi place ca inca nu vrei sa auzi de ce ai reactiile alea cu Lucas, spun chicotind.
- Ma duc sa-mi iau un pachet, spune zambind putin fortat si rusinata.
S-a intors cu spatele la mine si, cand a vrut sa intre, m-am ridicat.
- Pe bune, Raven? Chiar nu iti place ideea ca te-ai indragostit de Lucas? spun cu un zambet larg.
Raven s-a oprit. Nu a spus nimic, insa nu dupa mult timp si-a intors privirea spre mine.
- Sa fiu sincera, NU, chiar nu-mi place ideea.
Raven a intrat, iar eu am mers dupa ea.
- Si cand ma gandesc ca tu te-ai cuplat cu Stefan doar pentru ca l-ai prins pe Lucas cu maciuca intre picioarele lui Katrine, spun chicotind.
- NU E ADEVARAT! spune intircandu-se deodata.
- Serios? spun incrucisandu-mi mainile la piept.
- Aminteste-ti de liceu cand eram boboaca si mi-ai facut cunostinta cu el.
- Da. L-ai placut, dar tu nu te-ai fi cuplat cu el pentru ca stiai ca e doar un crush. Noroc cu Lucas, spun abtinandu-ma sa nu rad.
- Nu m-am cuplat de mai de mult cu el pentru ca eram in orase diferite, pentru numele lui Dumnezeu!
- Bine Raven. Cum zici tu. Oricum te cunosc foarte bine.
- Ma cunosti atat de bine, dar nu iti dai seama ca eu chiar il iubesc pe Stefan pentru ca, dupa ce am incetat sa mai vorbesc cu el, nu ti-am mai spus nimic de sentimentele mele pentru el!
Deja era nervoasa. Uraste sa vada ca cineva are dreptate. Orgoliul ei e prea mare ca sa accepte, chiar daca e vorba de mine sau de oricine altcineva, iar in momentul asta nu vrea sa accepte crudul adevar ca Lucas inseamna mult mai mult decat Stefan.
- Da...iubire nemuritoare, spun ironica. Raven, poti sa ma aburesti cu cate cuvinte vrei. Dovezile sunt atat de putine si infime ca ma fac sa rad. Stiu ce vad. Nu neg faptul ca e ceva intre tine si Stefan, dar nu imi spune mie ca tii la el mai mult ca la Lucas.
- Esti proasta rau. Te-a sucit rau de tot frati-miu, spune extrem de calma emanand siguranta prin toti porii. Chiar vrei sa afli ce am facut eu in perioada cand cica nu mai vorbeam? Ei bine vorbeam...si vorbeam mult chiar daca era cuplat, spune scotandu-si telefonul si imi arata conversatiile cu Stefan.
M-am uitat printre ele si avea dreptate. Au continuat sa vorbeasca chiar si cand mi-a spus ca nu o mai fac...
- Uite dovezile, dar daca creierasul tau nu il vede decat pe Lucas cu mine asta nu mai e treaba mea, spune cu atata siguranta si aproape rautate.
Ura momentele cand ii faceam pe psiholoaga, caci chiar stiu in mare parte totul despre ea. Dar, din cauza faptului ca orgoliul ei e cat China, tinea destule detalii doar pentru ea si nu exista nimeni care sa stie acele detalii care faceau diferenta.
Oamenii se multumeau sa stie povestea in mare, cu putine detalii nesemnificative plasate ici colo strategic si, de fiecare data cand cineva se dadea mare ca cunoaste acea poveste la perfectie, avea o placere uriasa sa ii dea peste nas si sa ii dovedeasca faptul ca nu stie chiar totul despre ea, ci stie doar ceea ce voia ea sa stie. Dar eu i-am intrat sub piele inca din primul moment. E ciudat sa spun ca a fost atractia perfecta, pentru ca suntem amandoua fete, dar, totodata, personalitatiile noastre s-au atras ca 2 magneti si am invatat una de la alta pe parcursul tuturor acestor ani de prietenie stransa sa ne descoperim si sa avem incredere una in cealata. Si chiar daca ii spuneam totul, se poate spune ca si eu stiam totul despre ea, insa tot existau goluri in unele povesti sau mi le lasa neterminate.
In momentul in care mi-a dezvaluit acel mic detaliu despre relatia ei cu Stefan, nu ma asteptam la chestia asta. Mi-a dovedit, din nou, faptul ca doar eu ii dezvalui toate detaliile. Sunt sigura ca se vedea pe fata mea ca sunt putin dezamagita de ea. Aveam acea expresie faciala specifica mamelor cand odrasla lor vine acasa cu o nota mediocra. Insa ea sigur se simtea minunat. Intotdeauna a avut un umor usor morbid si dorinta aceea de a distruge oamenii sau a-ti le da peste nas cu un mic detaliu facandu-te sa te inseli. Multa lume i-a spus ca are acea sclipire ucigasa a ochilor care ori indica o moarte sigura pentru persoana din fata ei ori prezenta felului ei favorit de mancare.
A fost pregatita pentru acest momsnt. Si-a pastrat dovezile cheie pentru argumentarea ei, insa, culmea, a ratat-o pe cea mai importanta.
Atunci am oftat si i-am dat telefonul inapoi.
- Wow! Am inteles ca unele detalii din viata ta raman secrete, dar nici chiar asa. Am stat si ti-am analizat vorbele si, desigur, am gasit o portita. Nu mi s-a pus pata in a te cupla cu Lucas, doar ca tot ceea ce incerci in a ma convinge ca il iubesti pe Stefan cu anumite dovezi ma amuza de-a dreptul. Tu crezi ca iti dai seama ca o persoana iubeste o alta doar pentru ca are pagini de conversatii? Iubirea trebuie sa iti iasa prin pori, iar atunci cand privesti o persoana in preajma alteia sa vezi pur si simplu dragostea ce e intre ei. Repet faptul ca nu neg ideea si dovada fetei tale ca da, simti ceva si pentru Stefan, dar ceea ce simti pentru el se poate uita foarte usor, in timp ce sentimentele pentru brunet o sa stea acolo in inima ta mult si bine. Tu iei in calcul doar dovezile fizice, in timp ce iubirea e un sentiment, e ceva ce iti stimuleaza corpul in a face anumite actiuni. Ignori ceea ce e dragostea in esenta si m-a mirat ca ai uitat acest detaliu important. Eu nu ma apuc sa fac dezbateri cu tine, ca tu ai orgoliu si greu recunosti cand gresesti, dar atat vreau sa iti spun: in momentul in care te vei vedea cu el, nu o sa mai fii asa convinsa de dorinta ta de a ramane cu Stefan. Pana in momentul in care o sa fii intre cei 2 masculi, o sa fii sigura pe sentimentele pentru saten. Lucas e un baiat bun. Si da, l-am detestat inainte, pentru ca stiam ce ii poate capul, insa ceea ce am vazut cand a vorbit cu mine a fost ceva ce nu am mai vazut la el. E pacat ca preferi sa fii in relatia asta, avand in vedere ca intr-o zi ti se vor epuiza sentimentele. Relatia mamei tale cu fostul iubit erau legate de ceva mai special decat niste conversatii. Crede-ma ca e o diferenta mare intre tine si mama ta, iar la un moment dat, fie ca vei vrea sau nu, resursele pentru Stefan ti se vor consuma. Si oricat de mult mi-ar placea cuplul Raven-Stefan, nu pot sa neg ceea ce vad. Sunt prea sincera ca sa ascund faptul ca e ceva trecator. Oricum destinul se va baga intr-un final...si, din pacate, am norocul de a avea mereu dreptate.
Raven era de-a dreptul doborata. Am gasit contraargumentul perfect! Iar am luat-o cu psihologismele mele caracteristice si nu poate sa nu imi dea dreptate. Ne enervam una pe alta zilnic si ne taiam elanul una alteia nonstop, dar in halul asta nu i-am mai facut niciodata. Sunt sigira ca e mandra de mine!
Isi mentine pozitia dura in fata mea si sigur incearca sa gaseasca ceva ce nu imi va ranii sentimentele...nu prea rau..
- Unu la mana, eu nu vreau sa fiu ca mama, dar nici opusul ei. Vreau sa fiu eu, asa ca inceteaza sa ma compari cu ea. Si doi la mana, poate nu stiu ce e iubirea dar tot ceea ce stiu e ca eu refuz sa mai renunt la persoanele importante din viata mea, iar tu Iris inceteaza sa o mai copiezi pe mama pentru ca nu-ti iese. Stiu ce vrei sa fii ca ea si sa ai o poveste asemanatoare,  dar trezeste-te la realitate! Nu ai nicio sansa, asa ca nu te mai juca cu 2 baieti. Alege unul si gata! Stiu ca n-ai orgoliu, ca esti sensibila si gandesti prea mult, dar uneori viata e o scarba si tu trebuie sa fii mai mare ca ea.
"Auci! Mi-a dat-o sub centura...
Sigur e din cauza faptului ca i-am facut infime dovezile iubirii ei pentru Stefan... :)))"
- Ok. Deci:
1. Ii zic lu ma-ta sa faca pe psiholoaga ca e mai buna ca mine.
2. O pun sa inregistreze ca sa rad cand iti dau in cap cu "TI-AM SPUS EU".
3. Sunt aproximativ in aceeasi situatie cu tine cand vine vorba de baieti. Tin la Eric, il iubesc pe Leo...nu vreau decat sa pot sa aleg pe unul...pacat ca nu pot! Oricum le vreau binele, iar azi cadourile mele o sa fie din inima.
Am oftat si mi-am trecut mana prin par.
- Doamne! Imi place ca tu dai la coaste cand are omul dreptate. Vai! Nu vreau sa fiu ca mama ta, pentru ca ai dreptate cu faptul ca nu am sanse, dar nu ma joc cu ei...e mai delicata situatia. Crede-ma ca daca ai fi pusa in situatie, ai sti...stai! O sa fii si tu pusa in situatie si abia astept sa iti vad fata, spun razand. Apropo, du-te dracu! Nu mai da sub centura! spun aratandu-i degetul mijlociu.
A inceput sa rada in hohote. Stia ca am ajuns la capatul rabdarii cu ea.
- Stii ca te iubesc, proasto!
- Observ, spun dandu-mi ochii peste cap. Oricum macar eu am satisfactia de a avea mereu dreptate, spun zambind.
Ea si-a dat ochii peste cap, iar eu am trecut pe langa ea. Voiam sa ma duc in camera, caci aveam nevoie sa imi fac un dus. Imediat ce am ajuns in camera, din pacate mi-a sarit in ochi ceasul.
- RAVEN! TRECI NAIBII IN CAMERA! TU STI CAT E CEASUL?! strig cu usa deschisa.
- O tigara mai fumez. Si nu mai urla la mine! Ce atata graba? Oricum nu eu sunt in centrul atentie, deci pot intarzia sfertul academic.
Am chicotit si am inchis usa. Avea dreptate. Puteam sa ne imbracam si cu cele mai sclipicioase rochii, caci tot mama ei ramanea in centrul atentiei. Era talentul ei si de multe ori mi s-a facut mila de sotul dumneaei, avand in vedere ca toti barbatii sunt in limba dupa ea. Partea buna e ca sunt topiti unul dupa altul si nici chiar cel mai frumos barbat nu o poate face pe Anne Stone sa se desparta de barbatul ei! A existat numai o persoana care a putut...dar nu se mai afla printre noi de ceva timp...
M-am gandit la petrecerile organizate de doamna Stone. In fiecare an erau diferite, dar la fel de fastuase, iar printre invitati se aflau si unele din cele mai importante figuri ale lumii...iar asta mi-a amintit de ceea ce se intampla in fiecare an.
Mi-am luat telefonul si i-am trimis un mesaj lui Raven:
"Iar o sa fie inconjurata ma-ta de barbati :)))"
"Nu era deja de asteptat? :))
Ce bine ca nu seman cu ea..."
"Taci acolo, ca esti proasta!
Bai! Mie mi-e mila de taica-tu. Iar sar de-al de unchiu-tu Marco cu apropouri :)))))"
"Daca pana acum nu a iesit bataie, eu zic ca totul e ok :)))
Stai! Am auzit usa. Au venit ai mei cu baietii. Vezi ca poate intra Leo peste tine in baie :)))"
"Daca e si Eric, e totul ok..."
"Nu e :)))"
"STAI, CE?!"
"Glumesc :)))
Au venit baietii, dar pe Caroline nu o vad. Stai! Oh...o vad si pe ea :)))"
"Atunci hai si tu sus, ca dupa te omoara ma-ta :)))"
"Mama nu ma cearta, ai uitat? Oricum acum planuiam sa merg sus :))))"
"Ok. Eu imi fac un dus, ma imbrac si vin la tine in camera sa ma "pictezi" :)))"
"Ok :)))"
Mi-am lasat telefonul pe masa, m-am dezbracat si am intrat in baie. Si desigur ca imediat cum a ajuns Eric in camera, a intrat peste mine.