The Girl In Black(In curs de editare)

Capitolul 36

S.a ridicat îndreptându.se spre masina. Am rămas jos uitându.ma după el.

- Sa mergem! Spune el fara nici un ton în glas is fara nici o expresie pe fata.

M.am ridicat si m.am apropiat de el.

- Sa stiu ce? Am intrebat fara sa îmi dau seama.

Stiam ca acum am întins coarda, era clar ca nu voia sa discute despre asta dar eu insistăm ca o fraiera.

- Nu trebuie sa stii nimic! Se resti el la mine.

A deschis usa masini urcând.

M.am dus si eu la masina si am intrat.

- De ce esti asa ciudat? Întreb eu fara nici o retinere.

Ma uit la el isi strânge mainile pe volan pana ce încheieturile degetelor lui devin albe.

Nu răspunde.

- Ce ascunzi? Întreb eu dându.mi seama ca deja am in trecut măsura.

- Ascund ceva ce pe tine CLAR nu te intereseaza! Spune răstit si porniri masina.

Tot drumul spre casa nu a spus nici unul nimic.

Am ajuns în fața casei mele. A oprit masina dându.se jos si venind si deschizîndu.mi si mie usa.

- Ce faci? Il întreb eu derutat.

Am înaintat si am intrat în casa.

- Ai ceva de mancare? Îmi e foame! Spune el deschizând usa frigiderului.

Mi.am dat hanoracul lui jos si l.am pus pe masa.

- Bani! Comanda o pizza daca vrei. Spun eu sec.

Se uita urat la mine întorcându.si maxilarul si pune mana pe telefon.

Am urcat în camera mea si m.am băgat în baie. Mi.am sprijinit mâinile de chiuvetă uitându.ma în jos.

Nu am uitat de partea aia mica din acea conversatie de azi catere a scăpat răspunzând prea devreme la telefon.
"- Era acolo...... - Şşştt...faci dracu'!"
Ce voia sa spună prin era acolo? Cine era acolo? Răspunsul il stiam dar nu mi.l puteam da.

Am ofat adânc iesind si baie.
Pe pat era pizza si Scott statea la geam fumând o țigară.

Am luat pizza si o.am facut semn sa vina. A facut in tocmai.

Am mers pana în spatele casei unde iarbă moale îmi atingea picioarele acum desculte.

Afara era noapte. Cerul era plin de stele care luminau alaturi de luna superba.

M.am întins pe iarbă luând o felie de pizza.

Din perspectiva lui Scott

Am vazut.o cum s.a asezat încet cu corpul ei firav pe iarbă moale. Exact asta am facut si eu. A luat o felie de pizza uitându.se la cerul plin de stele.

Din perspectiva lui Mel.

- Ce ar fi daca mi.ai spune mai multe lucruri despre tine? Spun continuând sa musc din felia de pizza.

Ma gândeam ca daca ma voi deschide in fata lui poate va face si el acelasi lucru.

Nu a spus nimic.

- Vrei sa incep eu?.....

Din perspectiva lui Scott.

-Ce ar fi daca mi.ai spune mai multe lucruri despre tine? Se auzi glasul ei cald.

M.am încordat la auzul intrebari, asa ca am decis sa nu spun nimic.

- Vrei sa incep eu? Intreaba ea.

- Da! Răspund temător.

- Vezi steaua aia? Ma intreaba îndreptându.si degetul arătător spre cea mai luminat stea.

- Da. Raspund eu întorcându.mi capul si privind o.

Ea lasă felia de pizza jos si închise ochii.

- Steaua aia e Justin! Vreu sa stiu ca el ma vegheaza de acolo de sus. Spune atingând încet brățară pe care o purta la mana.

- Cine e Justin? Întreb eu încruntat.

- Hmm, Justin......Justin este singura si unica persoana pe care am iubito vreodată si o s.o iubesc. Justin este îngerul meu ,este sufletul meu, este o parte din mine! Ofta adânc, lacrimile curgând din colțul ochilor.

Am dat sa întreb altceva dar vocea ei m.a oprit.

- Justin este iubitul meu, a fost iubitul meu. Totul a inceput intr.o vacanta la mare. Era o fire geloasă si impulsiva de fel. Într.o seara ne.am certat foarte rău si eu i.am spus lucruri pe care nu le.am crezut si pe care nici acum nu le cred......a oftat

Tristețea din glasul ei se simțea al dracu' de rău si asta ma fac ea si pe mine sa ma întristez. Nu voiam sa o vad asa.

- A plecat din hotel trist si nervos. A doua zi ma suna tata spunându.mi ca.......a murit. Spune si izbucneste intr.un plâns zgomotos.

Am dat pizza la o parte luând.o de mana.
Ea isi puse capul pe pieptul meu trăgându.mi mana.

Nici o fata nu mi.a mai facut asa ceva. Cu exceptia celor care trecea prin patul meu, stând pe pieptul meu pentru cu totul alta treabă.

- Nu am apucat sa îmi i.au la revedere. Spune ea suspinand adânc.

- Brățară de la mana ta, e de la el?
Întreb eu jucându.ma cu parul ei.

- Da! spune ea cu un glas stins.
Mi.a dat.o la petrecerea de Crăciun. Avea si el una.

Si.a ridicat mâna în fața mea.

- Vezi, inima mea e neagră. Daca inima de la brățară lui o atingea pe a mea se facea rosie si asa ea era si in realitate. Când il simteam langa mine eram fericită, împlinită.

- Si...ce s.a intamplat cu brățară lui?

- A rupt.o la o ceartă foarte aprinsa pe care am avut.o. Nu am mai putut repara.o

Nu îmi venea sa cred ca s.a deschis în fața mea. Fata asta chiar avea incredere în mine. Si eu aveam incredere în ea. Ma purtam ca un idiot cu ea când aduce vorba sau între ba lucruri despre viata mea. Ma enervam amintindu.mi de ce nu vreau sa vorbesc dspre mine si viata mea, amintindu.mi ce m.a facut sa nu vreau sa vorbesc despre asta.Am oftat adânc. M.a intrebat de atâtea ori ce se intampla cu mine, cu viata mea. Nu ii puteam spune adevarul. Nu acum. Era prea devreme. Nu voiam sa plece ,voiam sa mai stea.