Un nou început

Capitolul 6

Dupa mai putin de jumatate de ora de la plecarea lui Ty adolescenta a adormit. Cearceafurile, precum si salteaua patului o incomodau, nefiind obisnuita cu ele.

Dar trebuie sa se multumeasca cu ceea ce primeste... Jocul pe care-l juca e deosebit de periculos, iar probabil caldura unui pat va fi doar o amintire in viitorul apropiat.

Corpul tinerei incepe sa se arcuiasca in momentul in care un cosmar ii cuprinde simturile. Era cosmarul din ziua in care l-a gasit mort pe fratele ei.

Din intamplare, alerga prin incaperile castelului impreuna cu prietena ei Tina in cautarea colierului ei. Cautarea lor parea a fi imposibila tinand cont de suprafata uriasa a cladirii.

Printesa s-a gandit insa sa faca o ultima incercare si sa viziteze camera fratelui ei, in care isi petrecuse majoritatea zilei precedente.

Fratele ei era intins pe pat, sange surgandui-se pe lenjeria alba imaculata. Mainile ii erau pline de zgarieturi, precum si gatul, semne care indicau ca se luptase cu ucigasul. Dar oare cine ar fi putut fi ? Oare cine l-ar fi urat atat de tare incat sa-i faca ceva atat de oribil ?

S-a napustit in bratele persoanei care insemna totul pentru ea si a incercat s-o trezeasca, dar fara succes. Ochii lui intesasi cu vraja mortii ii urmareau rigid miscarile sau cel putin asta era in mintea ei.

Sange se scurgea din ce in ce mai mult, parca scufundand-o. Gura lui era deschisa de parca ar fi vrut sa-i spuna ceva, dar niciun cuvant nu a iesit, doar tacere.

Era prea mult de suportat... Prea multa durere.... Se ridica brusc din pat, revenind la realitate. Corpul ei incepuse sa transpire frenetic de la amintirea inca prezenta in mintea ei.

Daca ar fi ajuns mai devreme... Poate doar cateva minute mai devreme... Ar fi reusit sa schimbe ceva. Privirea ei speriata se indreapta in directia pelerinei ei.

Fata scoate din unul dintre buzunarele ei ascunse o carte, destul de mica, de dimensiunile unui jurnal. Copertile ei erau facute din piele, titlul parea prea vechi, parea ca trecerea timpului isi facuse prezent efectul asupra lui sau poate ca tipograful sau chiar scriitorul nu si-au dat silinta in alegerea lui.

Dar in ciuda la toate acestea era obiectul cel mai de pret al fratelui ei. I-a spus de mai multe ori sa-l protejeze indiferent ce s-ar intampla, ca informatiile pe care acesta le contine sunt periculoase.

Nu a primit niciodata mai multe detalii, nici macar in momentul in care a ajuns in posesia lui. A incercat sa-l citesca de mai multe ori, dar pur si simplu incuietoarea era imposibil de deschis. Parea cumva magica. Dar asta e doar o prostie tinand cont ca lucruri precum magia sunt imposibile, ireale.

Se aseaza din nou in pat, tinand obiectul pretios cat mai aproape de pieptul ei. Poate ca momentan nu este vrednica sa merite sa afle informatiile ascunse, poate ca e prea inexperimentata ca sa inteleaga, dar cu timpul... Poate chiar dupa acest razboi va reusi sa inteleaga misterul din spatele lui.

Peste cateva ore zorii diminetii au incercat sa-si faca aparitia prin fereastra ei, dar era prea obosita pentru a-si da seama de asta.

Oricum inceputul zilei era straniu de linistit, de parca ar fi fost singura fiinta care traia pe o distanta de aproximativ 200 de m. Doar o brija calda ii mangaia suav trupul, asta pana cand...

O izbitura puternica a tulburat linistea matinala. Fata a tresarit, ridicandu-se brusc din pat. Mana ei a plecat in cautarea sabiei, in timp ce mintea ei incerca sa deduca cum Eis a fost in stare sa-si dea seama de disparitia ei si in acelasi timp sa deduca atat de precis locul ascunzatorii ei. Se poate sa fi trimis spioni pe urmele ei ? Ar putea exista aceasta posibilitate insa ar fi simtit de mult prezenta lor.

Un obiect destul de moale, de dimensiuni mici o trezeste din reverie, iar ochii ei se fixeaza asupra persoanei care a indraznit sa faca un asemenea gest.

Nu este prea surprinsa in momentul cand privirea ei o intalneste pe cea a lui Kay. Baiatul ii zambeste sarcastic, dupa care-si introduce mainile in buzunarele pantalonilor lui.

- Micul dejun e servit, inaltimea ta. spune el amuzat, facand chiar si o plecaciune, aratandu-i faptul ca pozitia ei sociala nu insemna nimic pentru ei.

Fata isi musca buza inferioara, enervata de comportamentul sau. Ii ofera drept rasplata chiar o plecaciune elegata multumindu-i pentru discomfortul de a-i inmana mancarea.

Ranjetul baiatul devine insa si mai proeminent in momentul in care roscata se apleaca sa ia obiectul care i-a fost azvarlit efectiv in fata ei.

Bretelele ei au alunecat cativa cm oferindu-i blondului o perspectiva destul de buna asupra sanilor ei. Se pare ca erau mult mai impresionanti decat la prima vedere, dar era prea obosit sa faca vreun comentariu rautacios.

- Imbraca-te. Trebuie sa vezi ceva. ii spune el scurt, dupa care paraseste incaperea.

Printesa ofteaza, displacandu-i atitudinea baiatului. Se conformeaza cu ordinele primite, dupa care paraseste incaperea.

Se uita cu atentie pe coridor ca sa observe silueta baiatului, dar fara rost. Se pare ca era deja plecat de ceva timp.

Urmatoarea ei destinatie era chiar camera secreta. Inauntru era doar Ty, Kate si ceva ce semana cu o versiune a lui Kay, cu exceptia faptului ca parul sau era negru.

- Deci ai reusit sa ajungi. spune cel care avea infatisarea lui Kay. Pana si vocea era identica. Oare ce s-a intamplat de fapt ?

Kate il loveste pe brunet cu cotul in momentul in care-si da seama ca-i placea expresia nedumerita de pe fata printesei.

- Kay nu te poti adresa asa printesei! cuvintele ei insa tradau faptul ca nu avea rabdarea necesara sa ia parte la jocul lui.

- Cine stie ? spune ei, plimbandu-si mana prin podoaba sa capilara. N-am nicio obligatie fata de persoana careia i-ati jurat credinta si alaturi de care v-ati decis sa intrati in acest razboi fara sens. baiatul era constient ca, cuvintele lui au ranit-o pe femeia din fata lui, dar era pur si simplu prea ganditor ca sa-i pese. Mana ei era la doar cativa centrimetrii de fata lui in momentul in care printesa a inceput sa vorbeasca.

- Kay ? intrebarea ei era mai mult o nedumerire. Infatisarea lui era mult mai masculina. Parul ii era scurt, ridicat sub forma unor tepi amenintatori. Pielea lui era mai palida decat si-o amintea. Purta un tricou alb si niste pantaloni negri care-i evidentiau supletea corpului. Noua lui infatisare o fac constienta de inaltimea sa de aproape 1,90 m, precum si muschii bine pronuntati ai corpului sau. Ochii lui albastrii ii tradau ingrijorarea. Oare ce s-a intamplat ?

Ty incepe sa vorbeasca, pentru a linisti atmosfera.

- Da, Sarah. Intr-adevar persoana din fata ta este chiar nepotul meu. Sau cel putin adevaratul el. Oricum adevarata problema nu este infatisarea lui ci faptul ca ai fost inlocuita. Eis a gasit o copie identica a ta si deja v-a anuntat logodna. Imi pare rau ca ai aflat totul in felul acesta...