Love's Syndrom

Capitolul 30

Era la fel de frumoasa cum mi-o aminteam dar la fel de naiva si credula. Inchisa aici, in subsolul asta intunecat si infricosator, dormind fara sa stie ce se va intampla mai departe, fara sa-si faca griji. Accidentul a slabit-o, era destul de palida si nu cred ca lumina care intra prin micile si numeroasele geamuri era de vina. Am fost destul de bun si milos incat sa o schimb din halatul ala de spital in niste haine normale ca sa nu raceasca, chiar daca o raceala e ultimul lucru care mai conta acum. Trebuia sa astept pana apar toti spectatorii aici ca sa incep piesa de teatru si speram sa vina cat mai repede posibil pentru ca actrita principala avea sa se trezeasca in curand iar ei aveau sa-si piarda locurile de onoare. Abia asteptam reuniunea asta de familie, odata cu ea se termina totul si anii de chinuri aveau sa ia sfarsit. Astazi, nimeni si nimic nu avea sa ma impiedice, astazi era ziua cea mare pentru care m-am pregatit atat de mult.
-O sa vezi printeso, regatul tau se va darama. Am soptit spre micuta adormita si am iesit de usa trantind-o in urma mea. Trebuia sa ma pregatesc, nu puteam sa las pe nimeni sa ma astepte...pana la urma, cui ii place suspansul?

Zayn P.O.V.

Scandalul inceput in intregul spital nu m-a facut deloc sa ma calmez, eram nervos si aveam sa omor pe cineva in urmatoarele minute daca nu aflam unde a disparut Hailey. Am fost tradat, chiar de el, dupa tot ce am facut ca sa-l ajut? Trebuia sa-mi dau seama, e orbit de furie mai mult decat mine, eu am inceput sa o iubesc pe Hailey dar odata cu asta el a inceput sa o urasca din ce in ce mai mult. Nu raspundea la telefon, nu puteam sa dau de nimeni in momentul asta iar idiotii din spatele meu nu faceau decat sa ma agite si mai mult. Styles aproape s-a luat la bataie cu mine si a inceput sa tipe ca e numai vina mea si ca eu i-am facut ceva, ca eu am rapit-o. Pe naiba,nu mai eram acolo daca as fi rapit-o.
-Ce dracu facem acum? Intreba el raspicat si aproape puteam sa jur ca am vazut lacrimi in ochii lui. Nu pacaleste pe nimeni, nu o iubeste si nu o s-o iubeasca la fel de mult ca mine, niciodata.
-Habar nu am. Vocea fratelui ei era sparta, cred ca era cel mai distrus si calm dintre noi pana la urma. Avea toate motivele.
-Eu merg sa o caut. Nu am mai asteptat ca cineva sa zica ceva si am iesit pe usile spitalului cu ei pe urmele mele. Am inceput sa ne certam ca niste idioti in mijlocul strazii si i-am multumit domnului ca am iesit pe usa din spate ca sa nu ne auda nimeni.
In mai putin de cateva secunde, doua masini negre au oprit langa noi si din ele au iesit niste tipi care ne-au luat pe sus. Ce dracu?! Am incercat sa il lovesc pe boul din spatele meu la fel ca si ceilalti dar inainte sa mai pot face vreo miscare mi-a pus o batista umeda pe fata si imaginea din fata mea a inceput sa se incetoseze, ajungand sa ma alatur intunericului.

Hailey P.O.V.

Mi-am deschis ochii cu greu, capul ma durea ingrozitor si abia puteam sa ma misc. Urechile imi tiuiau si am putut sa aud mormaieli in jur dar nu mi-am dat seama de unde proveneau. Camera in care ma aflam parea uriasa si intunericul predomina peste tot, razele slabe ale lunii luminand mult prea putin in jurul micutelor ferestre. Frica a pus stapanire pe mine, nu stiam unde sunt si de ce ma aflu aici, nu imi aduceam aminte mare lucru si as fi dat orice ca Zayn, Jason sau Harry sa fie aici. O multime de intrebari se invarteau in mintea mea, unde sunt, cine m-a adus aici, de ce? dar nu puteam sa le gasesc un raspuns. Imi venea sa plang, din nou, dar trebuia sa-mi impun mie sa fiu puternica.

-Se pare ca te-ai trezit. O voce groasa m-a facut sa tresar si am vrut sa ma ridic de pe patul vechi pe care stateam dar mi-am dat seama ca sunt legata cu catuse. -Noi asteptam de mult asta dar vad ca ai un somn profund. Chicotii parca simtind teama care se invartea in jurul meu. Am inghitit in sec si am asteptat ca o lumina sa se aprinda ca sa vad cine e nenorocitul care m-a rapit si chiar s-a intamplat asta cand am auzit pasii lui departandu-se de mine iar in urmatorul moment ochii mei au fost invadati de o lumina bolnavicioasa venita de la neoanele uriase de pe tavan. L-am vazut in sfarsit si m-am incruntat, parea atat de cunoscut. Era inalt si parea puternic, avea ochii de un caprui intens si parul tuns scurt saten. Trasaturile fetei lui imi pareau atat de cunoscute si realitatea m-a lovit din plin, ochii mei marindu-se...semana cu Zayn.
-Ci-cine esti tu? Vocea mea sfasiata si ragusita tremura din nou iar ranjetul lui superior mi-a transmis fiori pe sira spinarii.
-O sa aflii imediat printesa, tu si ceilalti prieteni ai tai. Mi-a zambit scurt si mi-a facut semn sa ma uit in fata. In lumina slaba a neoanelor i-am putut vedea pe toti. Jason, Harry, Christian, Adam,Scar si Aby iar intr-un colt era Zayn care spre deosebire de ei care erau legati cu franghii de scaune, era tinut de doi barbati masivi.
- Lasa-i sa plece! Am tipat speriata incepand sa ma zbat iar el doar a ras apropiindu-se de mine.
- Ar fi nepoliticos din partea mea sa-mi las musafirii sa plece fara sa-i servesc cu ceva,nu-i asa? Fata lui era aproape de a mea iar mana lui a inceput sa urce pe piciorul meu provocandu-mi scarba. L-am scuipat direct in fata iar el s-a retras scotandu-si o batista din buzunar si stergandu-se.
-Se pare ca ai tupeu, copilo,dar cu mine nu-ti merge. Marai la mine iar palma lui m-a lovit dureros peste fata, facandu-mi capul sa se intoarca. Harry a inceput sa se agite nervos si sa tipe infundat din cauza ca era legat la gura.
-Calmeaza-te Styles, asta e nimic pe langa ce o asteapta pe micuta voastra intepata. El a chemat niste oameni sa ma dezlege si sa ma dea jos din pat ca mai apoi sa ma impinga spre el. Inca aveam mainile legate la spate din cauza prostilor alora iar netrebnicul din fata mea ma tinea strans in brate. Avea un costum scump de un albastru inchis iar parfumul lui avea un miros puternic si intepator, probabil facut la comanda din cealalta parte a lumii. -Ce spui, Hailey? Vrei sa le aratam un mic spectacol prietenilor tai? El imi sopti in ureche facandu-ma sa las capul in jos. Omul asta ma dezgusta, il uram din tot sufletul si nu intelegeam ce vrea de la mine. M-a impins inspre toti ceilalti iar cand am ajuns in fata lor mi-a prins ceafa si talia si m-a tras spre el, sarutandu-ma. Am incercat degeaba sa-l imping sau sa-mi trag capul iar mai multe lacrimi au cazut pe fata mea, simtindu-ma dezgustata. Omul asta era probabil de varsta tatalui meu si ma saruta iar lucrul asta putea doar sa ma faca sa ma simt ca ultima tarfa. Mi-a dat drumul intr-un sfarsit si m-a privit cu o ura imposibila, bucuros ca mi-a facut atata rau si ca m-a facut sa plang.
-Te-te urasc. Am soptit sfasiata si l-am privit pe Harry care avea si el lacrimi in ochi. A fost nevoit sa vada asta, probabil l-a durut mai mult decat pe mine.
-Doamne, esti atat de frumoasa si de dulce. Zayn avea dreptate cand imi spunea cat de minunata esti si cat de mult te iubeste. Ochii mei s-au marit in soc, Zayn avea o legatura cu omul asta? Mi-am indreptat privirea spre el asteptand sa-mi spuna ca minte dar el nu a facut asta, si-a intors capul intr-o parte, lasandu-ma dezamagita si ranita. Era la fel de mincinos ca toti ceilalti, poate chiar mai rau decat ei.
- Ce legatura ai tu cu Zayn? Am intrebat sacadat iar el m-a tras iar in bratele lui slinoase si mi-a soptit sa am rabdare fiindca o sa aflu in curand.
-Haideti sa incetam cu spectacolul asta ieftin, nu vreau ca micuta printesa de aici sa oboseasca, o asteapta multe. Sa vorbim putin despre trecut si despre marile minciuni din viata voastra, nu? Louis! Adu-i lui Hailey un scaun, nu ar fi frumos din partea mea sa o las sa stea in picioare. In cateva secunde un baiat a venit langa mine asezandu-ma pe scaun si legandu-mi catusele de el. L-am privit cu atentie si mi-am dat seama imediat cine e.
-Tu! Tu esti baiatul care m-a amenintat atunci in curtea scolii,nu? Chiar tu esti!
-Eu sunt, frumoaso. Si eu sunt cel care te-a adus acasa in noaptea aia cand erai moarta de beata. Ne-am distrat de minune impreuna, ai niste buze atat de dulci. M-am strambat de-a dreptul scarbita de propria persoana, fragmente din noaptea aceea venindu-mi in minte.
Louis, daca chiar asa il cheama, a venit in spatele meu si s-a aplecat langa urechea mea sarutand-o. A gemut usor iar o alta ploaie de lacrimi a cazut pe obrajii mei. Harry a inceput sa tipe si sa se zbata, ochii lui erau negri si infricosatori si intregul lui corp tremura de nervi.
-Sefule, frumoasa asta chiar trebuie sa stea aici? Ocupa-te de prietenii ei pana ne distram putin si pe urma o aduc inapoi. Ochii mei s-au marit de spaima si l-am privit pe omul din fata mea, implorandu-l din priviri sa nu ma trimita cu Louis.
-Ea e cea mai importanta aici, Louis. Nu-ti fa griji, imediat ce se termina spectacolul o sa ai parte de unul privat din partea ei. Ranjetul lui scarbos m-a facut sa vreau sa vomit si faptul ca ma trata ca pe o dama de companie m-a infuriat la maxim.
-Bine atunci. Nu te supara frumoaso, o sa ai parte de mine in curand. Buzele lui trecura pe gatul meu iar mana lui imi mangaia coapsa, dandu-mi fiori. L-am auzit chicotind langa urechea mea dupa care s-a retras, ajungand in coltul lui intunecat de langa un perete.
Am respirat usurata dar privirea rapitorului meu m-a facut sa cred ca mai bine il imploram sa ma lase sa merg cu el.
-Bun atunci, sa nu mai tragem de timp. O sa va dezleg gura dar daca unul dintre voi tipa ii gauresc creierul, ati priceput? A tipat dintr-o data si m-a facut sa tresar.
-Bine, accept, o sa fiu de partea ta. Vocea lui Zayn s-a auzit dintr-o data iar ranjetul celui de langa mine s-a marit considerabil. Despre ce vorbea?
-Stiam ca o sa faci alegerea corecta, fiule. Aerul mi s-a oprit in plamani si aproape m-am inecat. Fiule? M-am uitat instinctiv la Christian care ii privea pe amandoi relaxat. Stia de la inceput cine e omul asta? Ne-a tradat? La naiba, vreau sa stiu acum cine e netrebnicul asta pentru ca ceva e putred aici. Si vreau sa stiu acum!
-M-am saturat! Vreau sa aflu acum cine dracu esti! M-am zbatut in scaun simtind cum catusele imi fac rani in jurul incheieturilor.
-O sa va spun acum, printesa. Stai linistita, pana la urma asta e ultima ta problema. Mi-a zambit scurt si l-am privit atenta. El chiar semana cu Zayn si chiar daca ne-a rapit si e un om rau si infricosator, pare destul de tanar si atragator. Christian nu prea seamana cu el, probabil a mostenit majoritatea trasaturilor de la mama lui si chiar ma intreb cati ani aveau cand el s-a nascut. Cel mai probabil erau foarte tineri. -Cum am mai spus, o sa aflati chiar acum cine sunt ca sa mai eliminam din tensiune. O sa va las pe voi sa ghiciti, asa va fi mai interesant. Sa vedem, cine as putea fi? Stiu totul despre voi copii, va urmaresc de mult si sunt sigur ca si voi stiti cine sunt. V-am incurcat treburile de multe ori, v-am dat batai de cap, v-am facut sa ma blestemati si v-am facut mult rau. Acum ati aflat, Zayn e fiul meu, asa ca spuneti cine sunt! Aproape a tipat langa urechea mea la final iar toti si-au ridicat privirea spre noi, vorbind in acelasi timp.
-Tu esti domnul 'M'. Iar atunci am stiut, aveam sa-mi gasesc sfarsitul aici.

Penultimul capitol aici. Doamne, ce repede a trecut timpul. Parca numai ieri m-am gandit daca sa incep cartea asta sau nu. Cum nu mi-ati raspuns la intrebare in capitolul precedent, va mai intreb odata acum: Vreti volumul 2 din Love's Syndrom?
Lectura placutaa! Vreau sa imi spuneti parerea voastra pentru ca e foarte important sa stiu ce credeti.