The supernatural girl

Capitolul 43

-Ti-am spus ca nu e o idee buna, m-a dojenit Alex. Sa ma ia naiba, de ce ai fata asta?  Ai vazut vreao fantoma?

-Mai rau. Tocmai mi s-a indeplinit o viziune. Si posesorul acestei masini, am facut semn pe geam cu degetul mare spre lac, era acolo.

   Le-am cautat pe Lucy si Erika peste tot, incepand cu sala de mese. Toata agitatia de dimineata imi provocase foame. Incercam sa uit dar erau greu cand toata scoala vorbea doar despre asta. Macar nu stiau si de incidentul de pe pod. Si ma rog, de ce Doamne iarta-ma am eu viziuni cu oamenii pe care nu-i cunosc? Adica, e posibil asa ceva? Mi-am alungat toate gandurile cand am ajuns la masa de pranz la care mi s-au alaturat Kyra si Zac Tradatorul.

-Buna, Kyra! am salutat-o pe prietena mea si i-am adresat o cautatura urata lui Zac.

Foarte confuz, a cazut pe ganduri incercand sa-si dea seama unde a gresit.

-Te simti bine? a intreat el buimac si facand ochii mici. Cu ce te-am suparat de data asta, scumpa mea prietena? 

Nu stiam daca sa-i zic direct, cu Kyra de fata, sau sa mai astept sa vad daca al lui creier minuscul isi va da seama. Pana atunci, am decis sa musc din bucata mea de pizza. Din senin, un zambet viclean a incoltit pe fata lui. In spatele meu aparuse bunul sau prieten.

-Care-i treaba, frate!? Au batut palma in stilul lor si s-au asezat inapoi la masa. Ce are gagica ta? s-a adresat lui Alex vorbind mai in sopta, chipurile sa nu aud eu.

   Pe chipul prietenului meu s-a asternut acel siret zambet pe care mi-l adresa mai mereu cand ne vedeam, acum din cauza cuvantului pronuntat de Zac. Probabil se astepta sa zis ceva in legatura cu asta, in schimb l-am sarutat pe obraz. 

-...cea mai lunga ora din din viata mea, am auzit-o bombanind pe Lucy in timp ce se strecura printre noi. Erika m-a sacait toata ziua! Ma bucur asa tare ca ai venit, a spus apucandu-ma de mana. De ce ati intarziat?

-Probabil s-au giugiulit prin cimitir, a facut Zac misto, tuguindu-si buzele. Cel mai romantic loc, a adaugat, articuland 'romantic'.

   De fapt, am ocolit si am ajuns pe un pod unde erau multe masini care ne-au tinut pe loc. Si, ce sa vezi?! Cunosteam locul ala. Pentru ca, da, am avut o viziune. Stii tu, una din chestiile alea pe care le am eu de la un timp. A, da! Si era sa uit sa mentionez ca parintii lui Jake ne-au oprit sa servim o prajitura, in casa lor.

-S-a intamplat pur si simplu, am spus muscand inca o data din pizza. 

   Telefonul a vibrat in pantalonii lui Zac, care s-a ridicat de la masa agitat. Kyra nu a spus nimic pe ton parcusul pranzului asa ca era timpul sa intervin. La inceput nu mi-a raspuns dar am insistat, tinandu-ma dupa ea pana in clasa de Informatica.

-Cred ca Zac se intalneste si cu alte fete, a spus ea dupa mai multe minute. Mereu ii suna afurisitul ala de telefon si el pleaca fara sa spuna naibii nimic, cu glasul aproape stins si aparent incordata, a reusit sa vorbeasca iar. Nu vrea sa mai iasa atat de des si imi zice sa nu ies fara el. Se intampla ceva cu el si nu vrea sa-mi spuna. Si nu stiu ce s fac... si-a aruncat mainile in sus si-a scuturat capul ca lacrimile sa nu-i invadeze ochii.

   Am aucat-o de dupa umerii si am tras-o spre mine. Profesorul nu intrase inca in clasa si aveam timp sa-i mai zic ceva inainte sa ne inece pe toti in lacrimile ei.

-Sunt sigura ca nu te-ar insela. Esti mai buna ca pipitile astea din liceu. Habar n-are ce ar pierde.

-Am uitat sa-i sun pe ai mei!

   Imediat cum mi-am adus aminte m-am scotocit prin geanta dupa telefon. Parca intrase in pamant. Alex ma privea amuzat, cu un ochi la mine si cu unul la drum. De ce sa-i mai suni acum? Te intorci de la scoala si nu ai dat niciun de viata? Clar sunt suparati si tu esti o uituca. Uituca! Dar nici ei nu s-au interesat de tine... 

   Am lasat geanta pe bancheta din spate si am renuntat la cautat. Glasul avea dreptate, si eu puteau sa sune. Dar ca de obicei, serviciul era mult mai important. Mi-am strans mainile la san si am luat fata bosumflata.

-Nu-l mai cauti?

-Nu.

-Ce faci in seara asta? m-a intrebat incercand sa para plictisit si indiferent, dar se vedea ca avea ceva in gand.

-O sa stau la televizor. Probabil o sa citesc ceva din biclioteca parintilor. Ma tot zapacesc la cap de ceva vreme sa fac asta, am raspuns plictisita, asteptandu-i oferta.

-Vrei sa vii la mine? a rostit cuvintele cu acel calm obisnuit. O sa fie si Lucy acolo, sa nu-ti faci griji.

   Credea ca daca prietena mea va fi acolo o sa ma faca sa ma mai linistesc si o sa fie un motiv in plus sa vin. Bine jucat. Oricum eram un fel de, nu stiu, iubiti-sau-ceva-pe-acolo. As ca nu prea aveam de ce sa zic nu. Cu exceptia parintilor mei care o sa fie mai greu de convins. In plus, abia asteptam sa ma invite la el si sa avem intimitatea noastra, doar noi... si Lucy. 

-Bine, emotia ma cuprinsese inca am incercat sa vorbesc cu nonsalanta. 

   Am zarit acea licarire din ochii lui cand am raspuns invitatie si asta ma facea foarte feiricita. De asemenea sper ca Alex nu poarta tricouri acasa.

Stiu ca pe timpul vacantei ar trebui sa postez mai mult dar iata ca nu fac asta. Cum a fost la Evaluare? Am observat ca numarul cititorilor scade de la un capitol la altul dar incerc sa ma ocup si de sta. 

Lectura placuta! <3