Placeri Interzise

Capitolul 25

-Eşti un bucătar extraordinar. Spun şi mai muşc o bucată din clătita plină cu ciocolată din fața mea.

-Încearcă să nu mai gemi când mănânci. Spune şi îşi muşcă buza.

-Dar sunt aşa de gustoase. Mai muşc o dată şi gem doar pentru a-l enerva.

Se ridică de la masă şi mă prinde de mână astfel ridicându-mă de pe scaun.

-Gata cu clătitele.

-Dar mai vreau. Spun şi îmi umflu obrajii asemenea unui copil de grădiniță.

-Ai mâncat două farfurii! Spune şi mă trage pe scări.

Mă opresc brusc.

-Adică mă faci grasă? Spun şi îl împing cu degetul arătător în piept.

-Oh, iubito, eşti perfectă. Mă trage la pieptul său şi urcăm scările împreună.

Pe holul lung se află trei uşi. Una în capăt şi celelate două pe un capăt şi altul al coridorului.

Andrew o deschide pe cea din stânga şi mă pofteşte înăuntru. Data trecută nu am avut timp să analizez camera dar acum pot să o fac. Patul mare cu lenjerie albă tronează în mijlocul încăperii, iar pe o parte şi pe alta a sa se află două noptiere. Pe peretele din stănga se află un şifonier şi o uşă care bănuiesc că duce spre baie, iar pe cel de lângă uşă este prezent un birou. Pe cel din drepata îşi face prezența o fereastră enormă care lasă ca ultimele raze ale soarelui să pătrundă în încăpere. Camera este albastră şi foarte ordonată. Mă indrept spre una din noptiere şi ridic o poză înrămată unde doi copii identici îmi zâmbesc.

-Poți să ghiceşti care sun eu? Spune Andrew şi se trănteşte pe pat.

Mă pun pe burtă, lângă el, cu poza în mână. Mă uit la poză, după la el, după din nou la poză, şi din nou la el.

-Cel din stânga. Spun şi arăt cu degetul pe poză.

Doar ridică dintr-o sprânceană.

-Sunt sigură că eşti tu.

Acesta nu răspunde.

Iau o pernă şi i-o arunc în față.

-Bine, bine. Ai ghicit. Spune şi începe să râdă. Îți stă bine plină de făină. Începe să se joace cu părul meu acum alb fără să slăbească contactul vizual.

Stăm aşa şi ne uităm unul la altul de o perioadă bună de timp.

Andrew se apleacă spre noptieră şi ia telecomanda. Mă trage în brațele lui şi trage pătura peste noi pornind televizorul. Stau la pieptul lui ascultându-i bătăile inimii în timp ce se străduieşte să găsească un film bun.

-Ce spui de ăsta?

Îmi ridic capul şi privesc spre televizorul aflat deasupra biroului.

Un club, o fată, muzică şi mult alcool.

-E ok. Spun şi mă lipesc mai tare de el.

Era ok la început, până când fata a început să şi-o tragă cu jumătate din persoanele aflate la club.

-Hai să facem altceva. Spune şi închide televizorul.

-Ai cărți? Spun şi mă ridic.

-Vezi pe birou.

Mă ridic şi mă îndrept spre birou. Îmi las mâna să alunece pe suprafața lucioasă. Câteva caiete stau cuminți într-un colț, iar raftul de sus e plin de cărți. Scot una la întâmplare. Coperta este neagră şi nu are titlu. O şterg cu mâneca de praf şi i-o întind lui Andrew.