Maritata cu Forța

Cap9 Inelul

Sunt momente când avem impresia ca totul s-a sfârșit. Ne este atât de frică, încât nu mai vedem nimic în jur. Camera noastră devine dintr-o dată întunecată, acoperită cu perdele grele negre. Suntem în doliu, iar ferestrele sunt blocate. Cu timpul se așterne praful și își face simțită prezența izul de mucegai, iar noi stăm ghemuiti pe podea plângând până ce lacrimile noastre se transformă în funii ce se prind de lustra ruginită, ca apoi să le urmăm...unindu-ne cu ele în final. Așa arată interiorul nostru când depresia intră ca un bumerang în viața noastră, ca o cameră întunecată plină de păianjeni și de praf.

Maria statea rezumată cu spatele de perete. Își ținea mâinile la ochi și plângea. Plansese toată noaptea, crezuse ca nu va mai avea lacrimi, dar uite ca ele apăreau la colțul ochilor patandu-i neîncetat obrazul. Acum se uita în gol, defapt privea țintă rochia roșie ruptă. În nebunia ei o sfâșiase, sperând să reducă din durere, dar se înșelase. Se simțea pustiita, nimic nu mai avea sens... nimeni nu îi marturisise cât de înfiorător se putea purta un bărbat cu o femeie. Cât de mult rău putea să îi facă, parcă o fripsese cu fierul, parcă o marcase ca pe o vită, da, ea așa se simțea. Severus, nu numai că îi provocase o suferință fizică de nedescris, dar îi calcase în picioare sufletul... Într-un cuvant o dezumanizase!

Încercă să se ridice, dar căzu imediat la loc pe parchet. Mai încercă o dată, de data aceasta sprijinandu-se de perete. Debia se ținea pe picioare, tremura din toate încheieturile pentru că o durea fiecare osicior din corpul ei fragil. Era precum o frunză vestejita care se prăbușise pe pământul negru și înghețat de atâtea fapte rele. Ușor ajunsese la duș, unde se lasă alintata de apa rece care îi alina rănile. Se simțea... parcă mai bine, mai curată, poate tot ce trăise fusese doar un coșmar urât...un monstru al nopții venit să o zdruncine, poate că .... Scutură din cap, de ce sa se amăgească? Totul era real: de la durere, până la sufletul ei sfărâmat!
Ca prin ceața auzi bătăi în ușa. Noc, noc... o dată și încă o data, iar cu o forță pe care nici ea nu știa de unde izvorase spuse: "Imediat". Se ridică din genunchi, se înfășura în prosop și porni clătinându-se spre ușă. În drum întâlni rochia, care cu o mișcare a piciorului fu alungată sub pat.
Pe hol statea una din cameriste. Da, tatăl ei dorea să o vadă. Maria începu sa râdă: Doar luni era nunta!

Debia putea coborâ scările, dar pijamaua moale o mai ajuta. Imediat cum intră în bibliotecă îl văzu pe tatăl ei stând încruntat la birou, citea un act ... se părea.
- Tată ai dorit să ma vezi. Uită-ma!
Domnul White ridică ochii, observă cum fata lui era palidă și cu ochii roșii de atâta plâns. Oftă.
- Ia loc. Știu că ești supărată și ca nu înțelegi de ce te imping spre o căsătorie cu un bărbat necunoscut. Crede-ma e spre binele tău! - Maria întoarse capul, uitandu-se absent pe fereastră- Sirius nu e un bărbat rău, cu timpul ai să vezi ca ai să îmi dai dreptate. Trebuie doar să ai puțină răbdare atâta tot. Ai încredere în mine Maria, știu ce fac!
- M-ai vândut tată, m-ai vândut!
Urmă o tăcere apăsătoare.
- Știu ca decizia mea de a te mărita cu fiul lui Black ți se pare absurdă. - își trece nervos o mână prin păr - Când aveai 2 ani, mama ta a insistat să te luăm și pe tine la casa noastră de vacanță. Era invitată și familia Black. Tatăl lui și cu mine... am fost ... buni prieteni. Îmi aduc aminte cum Aurora te ținea în brațe, erai așa de obraznica și de alintata, dar în același timp atât de dulce... te iubeam amândoi foarte mult. - Maria întoarse capul, fiind atentă la cuvintele lui. Era prima dată când ii povestea despre copilăria ei, pentru că suferise enorm la moartea soției. Iar de atunci se închisese în el, ne mai lăsând pe nimeni să se apropie... nici măcar pe fiica lui. - Erai durdulie, roșie în obrăjori, purtând o rochiță galbenă. ..galbenă. Erai ca o rază de soare. Și în timp ce încerca să îți așeze pălăriuta care te apăra de soare l-a zarit pe Severus. Pe atunci era un adolescent, 16-17 ani, dar imediat cum l-a văzut a spus: "Dragul meu, cu el mi-ar plăcea să se mărite fata mea. E un baiat așa serios, educat, iar cel mai mult îmi place că își ascultă părinții. Ai văzut și tu cât e de respectuos. " Și să știi ca așa și era. Nu știa ce e aceea discotecă, muncea la firmă cot la cot cu noi, premiant la școală și foarte timid cu fetele. Se adresa mereu politicos.. ce să spun, chiar ma gândisem că dacă ai fi fost mai mare aș fi vorbit cu Black, dar tu erai un îngeraș..cât aveai...doar 2 ani. Apoi lucurile s-au schimbat, luând o întorsătură foarte urâtă... Acum când Black nu mai este... - făcu o pauză, se observa ca subiectul îl deranja- Ce vreau să spun Maria, e ca știu de ce l-am ales. - Încearcă să îi prindă mâna, dar ea se ferește- Ești supărată pe mine. -oftă-.
Maria trase aer adânc în piept. Nu îi venea să creadă ce auzise. Mama ei, iubita ei mamă dorise ca ea să se unească cu.. cu el. Deși era mai mică decât Sirius cu 15 ani, uite că destinul își bătea joc de ea, pentru ca îi aducea împreună. Poate era gândul mamei ei venind de departe, dorința ei călătorind și transformându-se in lanțuri pentru propria ei fiică. Închise ochii la aceste gânduri diavolești, Aurora, mama ei iubită niciodată nu ar fi dorit să o dea lui Severus, dacă ar fi știut ce fiară zăcea în el!
- Tată, nu mă mai opun. Până la urmă zarurile au fost aruncate. Mama nu îl cunoștea, tu vezi partea practică în toate... așa că stai liniștit: accept să mă căsătoresc - " cu bărbatul care îmi provoacă atâta scârbă" adaugă in gând-.
- Faci bine fata mea, faci bine. Acum du-te in cameră,pregătește-te pentru că logodnicul tău va veni să te ia ca să mergeți împreună la magazinul de bijuterii cel mai mare din centru. Trebuie să îți alegi un inel.
Cu aceste cuvinte spuse, se așeză încruntat din nou la birou citind acel act sau ce o fi fost el... ca și cum conversația care avusese loc nici nu existase, iar Maria devenise dintr-o dată invizibilă.

Severus sosi peste 2 ore. Vroia să termine treaba asta urâtă cât mai repede. Îi va cumpăra orice inel ar fi dorit, numai să scape de ea. Se uită la ceas, începea să se enerveze. Aștepta de un sfert de oră în camera de zi și ea încă nu apăruse. Ce Dumnezeu putea să facă? Offf, femeile, și astea urâte erau la fel. Parcă erau create toate din același aluat.
Se mai uită o dată la ceas, dar când ridică ochii o văzu. Era toată îmbrăcată în negru. Primul lui gând fu că parcă se ducea la moarte. Purta o fusta neagră până în pământ cu o maleta pe gât deasupra. Ceea ce îl miră era contrastul dintre pielea ei sidefie și hainele acestea întunecate. Arată ca o stafie, doar că era invesmantata în ceva ce el nu ar fi lasat niciodată vreo femeie de a lui să îmbrace. " Si femeia aceasta va fi a ta" Da, doar ca lui nu îi păsa!
- Haide să plecăm, e 16pm. Trebuie să ne grăbim. .. Aaa, scuze că am întârziat, doar că am trecut pe la birou și.. am avut multe dosare de citit... și. ..
Maria se uită la el, iar Sirius înlemni. Erau atât de reci, încât ar fi putut să îi trasforme inima în una de gheață, dacă el ar fi avut una și ar fi fost un bărbat simțitor...dar cum nu avea, sau cel puțin asa spera... Se uită mai bine în ei, dar erau goi. Își bagă mâinile în buzunar și porni spre mașină.

Tânăra pe tot parcursul drumului rămăsese tăcută, ca și cum gândul ei era tare departe... Într-un loc unde el nu ar fi putut pătrunde niciodată. O observa cu coada ochiului, văzu cum in ciuda acestei tăceri impuse, ea tot își freca mâinile. Semn ca era nervoasă, agitată, poate emoționată, pentru că până la urma era vorba despre inelul ei de logodnă. Off, inelul acesta tare mai patimea din cauza lui. Elena, scumpa lui Elena, cum patimise ea, cum îi greșise. Primise câteva apeluri pe telefon, dar o va lăsa să fiarbă puțin, poate după nuntă o va contacta. În timp ce Severus conducea și se gândea la amanta lui, Maria simțea că dacă va mai sta lângă el mult timp va înnebuni. Aproprierea îi aducea aminte de ceea ce trăise noaptea trecută. Oare o va silui din nou? Ce va face cu ea? O durea atât de tare stomacul, nu mâncase nimic toată ziua, dar adevărul e că nici nu putea. Îi era greață, greață de viață, de ea și de el. Nu se gândise niciodată că un inel înseamna o pierdere. Da, pierderea libertății, a fericirii și a luminii. Ea, care mereu visase că va face o nuntă dublă, împreună cu cea mai buna prietena a ei, Monica, și că se vor căsători cu aleșii inimii lor. Acum toate speranțele ei se spulberasera, Black îi luase tot până și puritatea. Era o ființă nenorocita, ar fi dorit să deschidă portiera și să uite de toate... dar nu degeaba făcuse liceul catolic. Măicuțele le spuseseră de atâtea ori ce pateau sinucigașii în lumea de dincolo, bagasera frica în ele. Până la urmă aveau dreptate, nu credea în poveștile lor de groază, dar credea că il supăra pe Cel de sus, pe mama ei și în plus era un mare gest de lașitate!
Mașina opri lângă magazin. Coborâ și după un timp auzi vocea lui parcă venind de departe:
- Alege orice model vrei, nu te uita la bani.
Ridică din umeri.
- Alege tu ce dorești, nu imi pasă!
Îl simți incordandu-se lângă ea, dar nu dădu importanță.
La ieșirea din magazin Sirus încercă să o apuce de mână, dar ea nu îl lăsă.
Mașina porni din nou, ca apoi să se oprească brusc într-o parcare.
- Ce e cu tine? Ce ai, ești nebună?
O prinse de mână, Maria începu să se zbată foarte tare, reușind intr-un final să se elibereze. Dar răul fusese deja facut, mânecile de la bluză se ridicasera dezvăluind niște vânătăi cumplite pe ambele brațe.

Severus încremeni, se uita la vânătăi... neștiind ce să creadă. Oare White o bătea? O bătuse ca să accepte să se mărite cu el? Oare asta să fie cauza comportamentului ei ciudat, de asta era atât de sălbatică? Să fie oare abuzată de tată?
-Mariana uită-te la mine, White te bate?
Fără să spună vreun cuvânt, își întoarse capul și se uită direct în ochii lui. Ochii ei verzi îl strafulgerara pana în adâncul sufletului, parcă îl biciuia cu privirea ei. Deodată auzi din nou țipătul neomenesc, văzu picăturile de sânge, lenjeria intima ruptă și știu. Când îi deschise, privirea ei era ațintita pe geam. Ridică mâna și îi examina gâtul, era plin de mușcături.
- Ai... ai... fost aseară la mine? Eu ți-am făcut asta?
Tăcerea era grăitoare, acuzatoare.
Lovi cu pumnul de cateva ori în volan, strânse din buze și spuse:
- Iarta-ma... Te rog iarta-ma, eram beat. Eram beat... Mariana ...
- Maria, numele meu e Maria.
Simțind ca și cum ar fi fost pălmuit, porni cu forță mașina, inelul rămânând în buzunarul lui de la piept. Simțea ca îl arde prin haină. Până acum nu avusese nimic cu inelele, defapt le găsise fermacatoare pe degetele lungi ale unei femei, dar acum. ..dar acum simți cum începe să le urască... nu le mai suporta.