Povestea Unei Fete

Capitolul 31

Era deja luni

M-am trezit de dimineata si am plecat alaturi de Levi spre acea universitate.
Ajunsa acolo aveam mari emotii nu stiam ce sa fac. Am intrat incet,uitandu-ma in stanga si in dreapta. Pe tereti erau pese afisiere cu tot felul de spectacole,cu tot felu de premii si de poze. Nu imi venea sa cred ca era adevarat. Am gasit intr-un sfarsit pe cineva:
-Buna ziua,nu va suparati va pot adresa o intrebare? ~era un baiat tanar cam de vre-o 25-26 de ani,dar ne stiind cine este m-am adresat cu dumneavoastra~
-Da, spune!
-Stiti unde as putea sa gasesc locul de inscriere?
-Desigur,haide cu mine.
L-am urmat sus la primul etaj al cladirii unde ma dus intr-o sala. Era atat de multa lume incat emotiile au revenit.
-Vrei sa te inscrii pentru bursa sau nu?
-Pentru bursa daca mai sunt locuri.
Baiatul a mers si mi-a adus un formular
-Stai aici si completeazal,dupa care mi-l dai mie si astepti pana vei fi chemata.
-Va multumesc tare mult!
-Te rog,ia-ma la pertu, doar nu am 50 de ani~zice el razand~
Am complectat acel formular dupa care am asteptat vre-o doua ore pana am fost chemata:
-Eliza Panait! Sa intre domnisoara Panait!
Am intrat cu foarte mari emotii.
-Eliza,in fata ta ai juriul care iti va decide soarta sa zic asa. Tii prezint pe Diana Rus,Gabriele Drinci,Dana Drimbe si Erik Panait.
(Nu imi venea sa cred Erik era baiatul de pe hol. Si in plus nu stiu daca e o coincidenta sau nu,dar avem acelasi nume de familie.)
Cu totii se uital la mine punandu-mi zeci de intrebari. Acum asteptau sa ma vada dansand. Am inceput sa dansez pe un remix cu mai multe piese. Am dansat apriape 5 minute,dupa care mi sa spus sa astept pe hol.
In timp ce asteptam la-m vazut pe Erik iesind din sala.
-Hei,Erik
-Da!
-Hei pot sa vorbesc undeva mai retras doar cu tine?
-Desigur,pe tine vroiam sa te si caut.
-Numele tau de familie este la fel cu cel al meu. Oare avem vre-o legatura?
-Nu stiu, eu nu imi amintesc sa fi avut sora sau frate.
-Ok,eram curioasa.
-Dar daca tot ziceai,cred ca am avut un frate,dar a plecat de acasa inainte ca eu sa ma nasc si nu am avut nici o data ocazia sa-l cunosc. Nu stiu nici macar cum il chema.
-Stii,cunosc o poveste asemanatoare. Tatal meu a plecat de acasa la varsta de 20 de ani,dar nu am aflat nici o data de el. El acum este mort. Dar acum aproape un an a venit cineca la mine zicand ca este mama tatalui meu,eu ne cunoscand-o nici o data.
-Crezi ca...
-Nu stiu,dar e ceva legat la mijloc. Vin-o cu mine sa o cautam pe bunica mea si sa aflam.

Am asteptat pana am aflat raspunsul inscrierii mele. Am fost acceptata la aceasta universitate,iar peste un an dupa ce termin clasa a 12-a o sa am un loc cu bursa la ei.

Aveam de gand sa merg sa o caut pe bunica pentru a stii adevarul. I-am povestit totul lui Levi,asa ca Erik va ramane in seara asta la mine urmand ca maine sa aflam ce va fi.