Away

6.

-De ce faci toate astea? Ma trezesc vorbind așteptând răspunsul.
-Nu stiu, pur si simplu nu te pot vedea nefericita.
-Nu ma cunosti..Nimeni nu o face.
-Te rog mult sa încetezi sa repeti asta fiindcă simt ca înnebunesc. Sunt constient ca abea am început sa citesc introducerea povestii tale dar iti promit ca voi fi atent la fiecare pagina ce va urma.
-De ce imi spui toate astea? Il fixez cu privirea așteptând sa aud ceea ce avea sa zică.
-Vei afla. Cartea vieții mele este in mâinile tale si o poti răsfoi doar la momentul potrivit.
-Imi pare rău, Nathan.
-De ce? Nu ai facut nimic.
Ochii imi aluneca spre orizont începând sa privesc in gol.
-Pa, Nathan! Spun încercând sa par indiferenta.
-Poftim? Spune mirat uitându-se lung la mine.
-Trebuie sa ajung acasa.
-Bine. Ne mai auzim!
-Mda. Spun coborând cu greu din bătrânul copac dupa care ma indrept repede spre casa. (...) Ajunsa intr-un final in camera mea imi deschid dulapul si încep sa scot tot ce am nevoie: haine, portofel, actele de identitate si restul lucrurilor dupa care le indes intr-o valiza. Urăsc sa mint dar nu aveam încotro. Cobor i graba scările si ies pe strada fixată pe destinația gara. Dupa zece minute de mers pot zări locul de unde va incepe noua mea viata. Ma voi regăsi, asta voi face. Fara limite.