Prolog

27 8 0
                                    

         E pentru prima dată când îl privesc pe Enrique fără să-l judec.

         E pentru prima dată când încerc cu adevărat să nu-l mai judec pentru relația pe care o are cu mama.

         E prima dată când încerc să vorbesc cu el fără să țip sau să arunc cu reproșuri în stânga și-n dreapta.

         De data asta chiar încerc să-l ascult și să-l înțeleg.

         — Și ce s-a întâmplat cu Blanca? întreb în cele din urmă.

         Pufnește, închizându-și ochii.

         Nu știu ce s-a întâmplat, dar îmi imaginez că nu-i este deloc ușor să vorbească despre asta.

         Și poate dacă nu apăream în viața lui nu ar mai fi fost nevoit acum să ofere explicații.

         Nu ar mai fi fost nevoit să dezgroape morții și să răscolească trecutul.

         Doar că am nevoie de ele.

         Am nevoie să înțeleg motivele din spatele acțiunilor sale.

        Am nevoie să înțeleg de ce și-a dorit cu disperare ca eu și mama să locuim cu el.

         — Blanca... înghite în sec, apoi facem contact vizual. Își unește buzele într-o linie subțire înainte de a-mi oferi răspunsul mult așteptat, care-mi trezește mii de fiori pe șira spinării.

        — Blanca a dispărut. Și nu se va mai întoarce niciodată.

 Și nu se va mai întoarce niciodată

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Volumul 1: Spune-i cerului să mai aștepte un răsăritWhere stories live. Discover now