Capitolul 2

434 63 13
                                    

Zagreus:

În timp ce muzica răsună pe plaja Copacabana,eu dansez alături de sora mea,Hemera.
Bine...dansat e mult spus,fiindca la cat e de zvapaiata,mai mult topaie,decât dansează,dar nu contează. Important este ca ne simțim cu toții bine. Fiindca,da...suntem toti adunati la un loc. Atat membrii Dima,cat si familionul Chronis pentru ca astazi este ziua tatei. Zeul meu face 150 de ani si a vrut sa facă din nou o aroganta,asa cum ii sta lui bine. Drept urmare ne-a adus pe toti in Brazilia.
-Aolooo!!!!tipa incantata. Ce-mi place melodia asta!!!
Chicotesc cand o vad cum incepe sa se bățâie si sa se invarta mai rau decât un titirez.
-Esti nebuna,i-o trantesc cu zâmbetul pe buze.
-Daaaa!!!! Dar sunt si foarte incantata!zice si se agata de gatul meu,iar bratele mele se strang automat în jurul ei. Uite ce fericiți sunt toți!
La indemnul ei imi trec privirea peste fiecare in parte si zambesc in coltul gurii in timp ce Hemera isi lipeste un obraz de pieptul meu dezgolit.
„Da...chiar sunt fericiți și merita sa fie. Sunt ani de zile de când iadul nu si-a mai deschis porțile pentru noi,chiar dacă mai nou frații mei,Max si Xander si-a găsit fiecare jumatatea. Dar se pare ca viata le trece deocamdata cu vederea întregul si cel mai probabil o face pentru ca amandoi au gasit-o pe psychi dupa atata amar de timp. Cred ca e o problema cu numele ce il purtam,altfel nu imi explic de ce a durat atat. Pentru ca membrii Chronis si-au găsit fiecare jumatatea de cand erau tineri,dar barbatii Dima se pare ca sunt ghinioniști rau de tot cand vine vorba de psychi. Începând de la tata ce si-a descoperit jumatatea efectiv dupa o viata de om și continuând cu cei doi blonzi,Max si Xander,apoi sfârșind cu mine. Pentru ca,da...nici eu nu am gasit-o pana acum,chiar dacă anul viitor fac 70 de ani. Aia e...ma gândesc ca inca nu e născută,cum a fost si in cazul tatei sau a fraților mei,dar e in regula. Nu disper. Pana la urma eu am eternitatea la dispoziție ca sa o aștept,nu?"
-Vrei sa bei ceva?intreb cand melodia se termina.
-Nu. Vreau sa mai dansez,chicoteste.
-Eros...soptesc,iar vocea mea e purtata pe adieri de vânt si toate se îndreaptă spre blondul cu ochi de tăciune.
Durează câteva secunde pana sa apară titanul langa noi,iar eu ii pun pacatoasa in brate,dupa pasesc printre nebunii ce continua sa danseze si ma indrept spre barul de pe plaja.
-Pappoús...tată...zic cand ajuns în spatele lor si imi trec cate un brat pe dupa gatul fiecăruia.
Amandoi intorc privirea spre mine,iar in vreme ce buzele titanului se arcuiesc intr-un zambet,ochii tatălui meu sclipesc datorita iubirii.
-Zagre...ce vrei sa bei?intreaba tata.
Ma uit la paharele ce se afla în fata lor pe tejghea si fac semn din cap spre ele.
-Ce beti si voi,ii raspund si imi retrag bratul din jurul lui cand se muta pe scaunul de langa ca sa-mi facă loc intre ei.
-Mersi,zic in timp ce ma urc pe scaunul inalt.
Intorc privirea spre pappoús,cat timp tata imi comanda un whisky si ii fac cu ochiul.
-Inca putin si il ajungi din urma,zic făcând referire la voastra lui,fiindca pappoús e mai mic decât tata doar cu 3 luni.
Ridica relaxat din umeri,apoi se întinde si ma saruta pe frunte.
-Cel mai important este ca va am langa mine,murmura cu buzele lipite de pielea mea. Si ca ma pot bucura de voi cat imi e eternitatea de lunga,continua,iar un colt al gurii mi se ridica intr-un zambet.
-Se agapo,soptesc si ma mai pupa o data,înainte sa se îndrepte de spate.
-Se agapo poly,agori mou.
-E a meu,il corectează tata si rad usor in barba.
Intorc privirea spre el,iar ochii lui verzi albăstrui din nou sclipesc.
-Te iubesc,zic si isi înfășoară bratele in jurul gatului meu.
-Cel mai mult,spune,iar inima mea isi schimba ritmul.
Incepe sa bata in ton cu a lui,facandu-mi sangele sa se involbureze pe sub piele.
-Cel mai mult,zic la randul meu.
Ma saruta pe tampla si il aud cum inspira adanc. O face ca sa ma adulmece. De cand sunt mic imi face asta. E nebun dupa mirosul pielii mele.
Cand ma retrag,intind mana dupa pahar,iar in vreme ce-l duc la gura,aud rasul mamei si chicotitul lui Nyx.
Intorc privirea si le vad pe amândouă cum se apropie de bar tinandu-se una pe alta de dupa gat si pășind puțin nesigure prin nisip.
-Cat au băut?intreb amuzat.
-Nu mult,dar cât le trebuie lor?raspunde tata cu o intrebare si sare de pe scaun,apoi se repede spre mama.
-Psychi mou!!!exclama bruneta fericita cand il vede și ridica mainile in aer.
-Vai de noi...ofteaza pappoús cand o vede pe fiica-sa ca abia se tine pe picioare. Ele nu inteleg ca bautura nu e pentru copii?
-Lasa pappoús...nu e ca și cum se imbata zilnic. Are voie,o scot pe mama si il vad cum isi da ochii peste cap.
-Nu zic ca nu are voie. Dar la ce dracu bea dacă nu tine la bautura,ca nu inteleg?
Ridic din umeri ca drept răspuns.
-De amuzament?imi dau cu presupusul. Sau...las cuvintele in aer cand ei ajung langa noi si ma dau jos de pe scaun.
Tata o urca pe mama pe scaunul ce tocmai l-am eliberat,iar eu o ajut pe Nyx sa urce pe cel ce a stat tata.
-Sau pentru ca le mai place din cand in cand sa simta starea de extaz,continui si il vad cum ridica dintr-o spranceana.
-Extaz...mormăie. De ala pot sa pun pariu ca nu duce lipsa nici una,continua si bufnesc in ras.
-Hm?intreaba mama. Despre ce vorbești?continua,dar limba ei se plimba prea mult prin gura si abia o înțelegem.
-Dumnezeule...cat ai baut?intreaba tata si ii face semn barmanului sa vina pana la el.
-Da cine mai știe?raspunde mama cu o întrebare.
-De ce dracu ati baut?vrea sa stie pappoús.
-Pentru ca e ziua lui psychi?raspunde mama cu un zâmbet caraghios pe buze.
Incep sa rad când ii vad fata. Poarta un zâmbet ce iti da clar de înțeles ca e mandra de isprava ce a facut-o,plus o privire ce ii lucește atat din cauza amuzamentului,cat si a băuturii.
„Vai de mine!!! E zăpăcita rau!!!"
Clatin din cap,apoi inspir brusc si tot amuzamentul imi dispare cand simt umbrele cum mi se involbureaza prin vene.
-Boris...
-Zagre...
-Ce se întâmplă?
-Nimic de care sa-ti faci griji.
Ma abțin sa nu pufnesc cand ii aud răspunsul.
-De ce ai avut nevoie de întuneric?
-Zagre...ma descurc. Tu pune mana și distreaza-te.
Acum chiar pufnesc cand il aud.
„Fir-ar el sa fie de ticalos! Uneori imi vine sa-i rup capul,dar ma calmez repede pentru ca deși,Boris nu face parte la propriu din familia mea,ma înțeleg foarte bine cu el. Mi-a fost drag din prima clipa in care ne-am vazut si mi-a plăcut ca il duce capul. Dupa a demonstrat ca știe ce inseamna respectul,devotamentul si loialitatea. De aceea cativa ani mai târziu după ce ne-am cunoscut in clubul de care in momentul de fata chiar el se ocupa,i-am spus ca sunt un zeu si drept cadou pentru prietenia noastră,i-am incredintat o umbra. Una ce sa-l tina în viata atat timp cât e legat la intunericul meu. Si da...o sa ziceți ca nu sunt un zeu absolut si nu pot sa transform un muritor in nemuritor,dar Boris nu e transformat. E doar legat de mine prin intermediul umbrei. O sa fie veșnic atat timp cât eu las intunericul inauntrul lui. Si daca va întrebați cum de pot face asta...ei bine...sunt doua motive. Unu,pentru ca imi trag puterea din raul Styx. Asta înseamnă ca am viata si moartea in maini datorita inimii lui Zagreus Dionys ce o am tatuata de la nastere pe piept. Si doi. De cand Zeus s-a făcut una cu cerul și nu mai tine balanta universului,fiecare își tine intr-un fel sau altul propriul echilibrul. As putea sa spun ca am încălcat o regula nescrisa,pentru ca ii ofer nemurirea lui,Boris prin intermediul umbrelor,dar eu pot sa fac ce vreau cu puterea mea. Umbrele Raului Styx asculta de mine si de tata,asta în cazul în care Hades,Zeul Morții nu cade la invoiala cu ele. Insa...trecând peste asta...nimeni nu are o problema cu faptul ca am dat o parte din mine unui muritor. Pana la urma o pot lua înapoi oricând,dar nu cred ca o sa fie niciodată cazul. La ce om integru este,Boris,prea puține sunt șansele ca sa ma trădeze sau sa faca vreo tâmpenie atat de mare încât sa-mi doresc sa-l omor."

Foc pe suflet 🔞 Vol 14 Where stories live. Discover now