𝐌𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐓𝐡𝐞 𝐔𝐧𝐝𝐞𝐫𝐰𝐨𝐥𝐫𝐝 𝐨𝐟 𝐈𝐭𝐚𝐥𝐲

Capitolul 4 - " Step Bro?"

CAPITOLUL PATRU " STEP BRO?"

       Isabella Pov

" La mulți ani, scumpa mea!" ii urez prietenei mele Charlotte cu un zâmbet larg pe fața.

Ea zâmbește si ma saruta pe obraz, " Mulțumesc, Isabella, sincer nu știu ce m-aș fi făcut fără tine aici.." spune in timp ce arunca un ochi in încăpere " Scarlett cum a ajuns s-a năpustit asupra băuturilor si am cam pierdut-o.." mărturisește cu o urma de dezamagire in glas.

"Fetelor!" se aude vocea Moleșita a prietenei noastre " Woow!" țipa analizând-ma " Te-ai întrecut, fato! Arați mortal!" ma complimteaza ea. Ii zâmbesc si o apuc de mana trăgând-o pe un fotoliu din apropiere " Stai jos." Ii spun iar ea protestează.

" Nu vreaaau!" se plânge " Adică, uitat-te si tu ce bunoci sunt aici!" spune aratand cu degetul spre bărbații care nu aveau absolut nicio treaba cu ea.

" Și Caleb?" o întreb știind ca acum câteva zile era in culmea fericirii când a auzit ca a chemat-o la întâlnire. " S-a dus." Mormăie nemulțumita.

Decid sa nu o mai întreb nimic ca deja limba ei se împleticea in gura. Ma așez pe canapea butonand de zor telefonul.

" Dar ce prezenta!" se aude o voce masculină, îmi ridic privirea din telefon si îl văd pe Ethan zâmbind-mi. " Isa, ma bucur sa te văd, ce mai faci?" întreabă așezându-se pe canapeaua din fața mea.

" Bine Ethan, tu? Cum merge cu extinderea cazinoului?" îl întreb la rândul meu. El se încruntă si expira " Pf, nici nu întreba, idioții aia habar n-au ce-i aia meserie, chiar trebuie sa imi caut niște profesioniști." Răspunde el frustrat.

Încep sa rad bătându-l prietenește pe umăr " Mult succes atunci!" ii spun cu o urma de amuzant in glas. Se ridica si se uita intr-o parte a clubului " Isabella, imi pare bine ca ai venit, ma duc sa întâmpin si ceilalți invitați." își ia rămas bun si își vede de treaba.

༻•••༺

" Mhmm, capul meeeu!" aud vocea lui Scarlett dubios de aproape, deschid ochi si o găsesc la câțiva centimetri de fața mea, privindu-ma cu ochii mari. Tresar si îmi pun mana la inima. " Fato, fa-mi mancare! Mi-e foame, am dat la boboci de dimineața, stomacul meu plânge."

Oftez si dau din cap, ma dau jos din pat coborând scările pentru a ii face o supa de mahmureala, altfel o sa fie ca un cadavru mergător pentru următoarele trei-cinci zile.

Îmi poziționez Ingredientele si trec la treaba, soneria telefonului meu suna de jos, imi șterg mâinile de șorț si răspund.

" Charlotte?" întreb știind ca ea niciodată nu ma suna si dacă o face e ceva grav. " Oh, buna dimineața Isabella. Voiam sa îți spun ca in doua zile plec in Florida, ma întorc la părinții mei pentru câteva zile." spune iar zâmbetul meu dispare imediat de pe fața.

" Ah.. super! Ma bucur, vacanța plăcută scumpo!" ii răspund si închid. Starea mea de bine dispărând in câteva secunde cu câteva cuvinte.

La naiba, in doua zile imi sărbătoresc ziua de naștere, iar fără ea nu ar fi la fel de distractiv, clipesc repetat si ma întorc la ale mele.

" Bell." Îmi atrage atenția Scar , " Hm?" Răspund cu privirea in oala care fierbe. " Stii ca voiam sa plec in Coreea nu?" întreabă ea încercând sa imi capteze toată atenția " Da." spun scurt. " Am găsit bilet de avion! L-am cumpărat, mâine plec. Dumnezeule, abia aștept sa ma îndop cu toate felurile lor de mancare!" Exclama ea sărind in sus.

Închid plita si ii zâmbesc trist. Da într-adevăr, Scarlett voia sa meargă in Coreea de câteva luni bune, dar pe bune acum toți si-au găsit sa plece? Eu ce naiba fac? Părăsesc bucătăria si intru ca o furtuna in camera luând niște schimburi pentru a imi face un dus sa imi revine din starea așa extrem de proasta.

༻•••༺

Intru in cofetărie cu pofta arzătoare de un profiterol, comand si caut o masa liberă, in zilele de Weekend localul este plin. Fac doi pași si unu înapoi, ma uit la persoana care a dat la propriu peste mine si zăresc un chip familiar.

" Îmi pare rău!" spune băiatul al cărui nume chiar nu mi-l amintesc. " E in regula..." spun si fac o pauza brusca " Caleb." Îmi amintește el. Zâmbesc si trec pe lângă el căutând din nou masa la care voiam sa ma așez.

O zăresc si ma pun frumos pe scaun in așteptarea desertului după care papilele mele gustative plâng.

" Pofta buna." îmi urează chelnerul iar eu doar dau din cap. Apuc lingurița si încep sa devorez înghețata de vanilie. " Dacă continui sa mănânci așa, sunt șanse destul de mari sa faci roșu in gat." ma atenționează o voce masculină din nou.

Îmi îndrept privirea spre persoana respectiva si la propriu maxilarul meu cade la pământ. - Ricardo. Schițez un zâmbet fals " Nu îți face griji." ii răspund evitând contactul vizual cu el. " Amore..." spune si pur si simplu simt cu stomacul mi se frânge si mai am putin si dau la boboci.

Îl privesc confuza si pufnesc " Poftim?" întreb iar ranjetul din colțul gurii apare " Nu am voie sa îmi alint iubita?" Doamne da mi răbdare, ca ii sparg capul de masa asta. Oftând ma ridic " Plătește tu." ii spun si ies.

Oficial ziua asta a fost ciudata, ba Charlotte pleacă la părinți, Scarlett pleacă la coreeni si apare Ricardo de nicăieri forțându-mi nervi.

Bag cheia in broasca si intru in casa, primul lucru pe care îl fac este sa verific dacă am intrat in curtea si casa corecta, da sunt la mine acasă. Doi baieti stau întinși pe canapea iar Draga mea prietena tocmai le aducea ceva de băut.

" Bell, ai ajuns!" spune si se repeda in fața mea. " El este Brad fratele meu vitreg de care ți-am spus" mărturisește privindu-ma lung "iar el este prietenul lui, Ramon."

Zâmbesc stângaci si înaintez " Incantata" murmur si plec in camera mea.

De când are Scar frate vitreg?