𝐌𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐓𝐡𝐞 𝐔𝐧𝐝𝐞𝐫𝐰𝐨𝐥𝐫𝐝 𝐨𝐟 𝐈𝐭𝐚𝐥𝐲

Capitolul 3 - " I Found You!"

CAPITOLUL TREI " I FOUND YOU!"

       Francesco Pov

       Dansam cu Giulia la rugămințile tatălui meu, ringul de dans era plin cu cupluri care erau fericite. Intr-un moment o domnișoara bruneta cu parul lung, ochii negri, si buze pline, mi-a aterizat in brațe.

        Rochia neagră pe care o purta ii punea in valoare decolteul generos, mâini firave așezate pe umerii mei. Văzând ca nici ea nu se jena sa ma analizeze, ma face sa incleștez strânsoarea taliei, ei micuța. Felul in care executa Mișcările ma lăsau de a dreptul uimit, observând ca nu se lasă dominata de mine.

        Ultima mișcare de dans a fost când am lasat-o pe spate apropiindu-ma de gatul ei, in timp ce una din mâinile mele ii traversa coapsa acum dezgolită. Parfumul dulce îmi încânta simțurile, am ridicat-o si am tras-o in așa fel încât ca ea sa fie lipita de pieptul meu. La sfârșit face o reverența in semn de mulțumire, imitandu-i gestul ea se retrage si se face disparată in mulțime.

        Ma întorc la masa si ma așez pe scaun.
" De unde provine acest miros?" întreabă Giulia, înainte sa se aplece pentru a-mi mirosi cămașa.

        Cu un zâmbet arogant pe fața știind exact de unde provine mirosul, " Parfum de dama." rostește încruntată " Târfă aia! Cu siguranța este mirosul ei, Dumnezeule ce parfum oribil." Exclama vizibil iritată iar eu instant îmi strâng degetele într-un pumn, abținându-ma din greu sa nu ii demontez fața la apelativul folosit de ea.

         Normal, Giulia , tu cred ca niciodata nu vei avea mireasma ei. Giulia este una dintre așa zisele mele " aventuri " nocturne. Pentru a fi prezent la acest bal, îmi trebuia automat o partenera iar ea era singura disponibilă, deci aia e.

          " Un adevărat spectacol." se face auzita vocea răgușită a tatălui meu. " Domnișoara știe ce face." o lauda el zâmbind.

          " Într-adevăr." este tot ce pot spune. Lăsându-mă rezemat de spătarul scaunului arunc o ocheada la fețele din încăpere doar pentru ai întâlni încă o data ochii.

          " Cine era?" ma întreabă Vittorio subtil. Oftez si dau din cap in semn de dezaprobare " Nu știu, chiar nu am idee." răspund la fel de încet.

༻•••༺

       " Vreau o lista cu numele si informații despre toti invitații din acea seara!" ma răstesc la incompetenții din fața mea. " Nu știu cum o sa faceți si cum o rezolvati, dar pana diseară la ora 20:00 vreau dosarul pe birou." spun si ies din firma.

          Ma așez pe banca din lemn si îmi aprind o tigare, trag si eliberez norul de fum. Deși au trecut noua zile de la bal, mintea mea a rămas la ea. In ciuda faptului ca am spălat cămașa aceea de peste trei ori, nenorocitul ăla de parfum nu a dispărut.

        Cum naiba am ajuns in ipostaza asta? Pot sa am toate femeile de pe acest glob pământesc in numai câteva secunde, iar gândul meu sta fixat pe o mucoasa necunoscuta. Nu este vorba de sentimente, corpul ei ma atrage.

         Vreau doar sa o simt o data... poate de mai multe ori, pana îmi potolesc dorința ,după poate sa se ducă dracului sa îți rupă gatul.

      Soneria enervanta a telefonului meu se face auzita de câteva secunde bune, iar idiotul care ma apelează da semne ca nu are sa închidă prea curand, înjurând si aruncând chiștocul la câțiva metri de mine, scot telefonul pregătit sa mustrez apelantul
- Ethan. Si americanul asta ce mai vrea?

      " Alo? " spun in timp ce așteptam sa îmi răspundă totuși cineva. " Ciao, Francesco!" Răspunde vocea mai mult feminină decât masculină cu un accent italian dezgustător.

       " Buna, Ethan! Ce zici? " întreb încercând sa par cât mai normal? " Lombardi, maine este ziua Charlottei, ne-ar face plăcere dacă ni te-ai alătura!" spune el.

        Un moment de tăcere se lasă între noi, dându-i de înțeles ca ma gândesc la propunerea lui. O vizita pana in Los Angeles nu strica nimănui, așa îmi pot lua gândul câteva ore de la bruneta care mi-a invadat mintea fără permisiunea mea.

" Sigur, o sa fiu acolo!" ii confirm " Nu acceptam oricum un refuz fratello, îți trimit mesaj cu locația. " spune si Închide apelul.

Ma ridic de pe banca putreda, care in câteva zile va fi înlocuită defapt toate vor fi înlocuite cu altele noi. Îmi deschid mașina si plec destinația fiind - acasă. Trebuie sa ma aranjez. In L.A am multe puicuțe care cu siguranța mi-au dus dorul.

༻•••༺

           Pășind pragul clubului Academy LA,             îmbrăcat intr-o cămașa albă descheiată la trei nasturi, lăsând la vedere lanțul auriu cadou de la mama, blugi albaștri putin ciupiți pe ici pe colo in niciun caz skynni, in picioare niște sneakers Christian Louboutin albi, imi închei  outfitul cu " bravo ai stil."

           Nici bine nu am intrat ca deja eram asaltat de femei, le tratez cu indiferenta - momentan, Ethan un nebun multi-miliardar care a închiriat un întreg club pentru ziua iubitei lui. Ne îmbrățișăm frățește si ii dăruiesc lui cadoul pentru Charlotte.

           Ma fac confortabil pe canapeaua neagră așteptând ca cineva sa vina totuși sa Îmi ia comanda si sa nu mai fiu nevoit sa ma deplasez pana la bar. In timpul așteptări mi-am permis sa analizez persoanele din încăpere, multe-multe femei, posibil cunoștiințe de ale sărbătoritei si câțiva barbati din lumea afacerilor cu care m-am salutat doar din privire.

          Fete in rochițe/fuste scurte, aproape in faza " Dacă mai dau un Shot, am murit." Își mișcă soldurile stângaci pe ring, eh , genul acesta de fete sunt prăzile ușoare ale bărbaților pofticioși, așa cum sunt si eu.

           Doar ca ele sunt prea, cum as putea sa le numesc - aeriene? Cred ca da, asta este cuvântul prefect. Sunt prea aeriene ca sa își poată da seama de gravitatea situației in care se afla.

           Dar dacă tu ca femeie/beata vii la mine si tragi si faci propuneri cu sub înțeles si pe lângă mai si insiști cu atingeri in locuri nepotrivite, eu ca barbat nu pot decât sa îți îndeplinesc dorința.

            Mârâind nemulțumit ca nimeni dar absolut nimeni nu a venit sa îmi aducă o amărâtă de Margarita sau un Apple Martini. Oftând ma ridic si ma îndrept spre bar, Îmi fac drum printre dansatorii " profesioniști" si ajung

           Ma așez pe unul dintre scaune, dându-i comanda barmanului mi-a rămas numai sa aștept. O silueta scunda trece lovindu-ma ușor in umăr, ma îndeamnă sa întorc capul spre el/ea. O esența familiara îmi gâdila nasul si sa fiu al dracului de nu știu exact cu precizie cine e.

          Îmi îngustez ochii sa o pot scana, si sa ma asigur ca este ea si nu o iluzie a minții mele idioate. Același claie neagră mătăsoasă, aceiași ochi negri prima data când ii văd sprâncenele care sunt pensate si vopsite ca la carte, nasul perfect, buzele.. ah ce mai buze.

         Îmbrăcată într-un costum alb imaculat cu sacoul pe umeri, un top tip sutien dantelat alb împodobit cu accesorii aurii pe alocuri, pantalonii cu talie înaltă care ii pun Im valoare picioarele lungi, set cu sacoul si tocuri negre cu o funda formată din pietricele argintii poziționată in vârf, da ținutei un aer de elegantă. Probabil si cea mai decent si perfect îmbrăcată dintre fete.

       Vorbea cu Charlotte in timp ce ii dadea o punga frumos decorată, rade - dantura perfecta, albă si o pietricica pe un dinte. La naiba, femeia asta a atins cotele elegantei, a rafinamentului, defapt toate specimenele feminine de aici sunt gunoaie pe lângă ea.

         Iar o domnișoara ca ea ar trebuii sa fie ținuta la braț de un mascul exact ca mine.

             Misterioaso, te-am găsit!