2.

142 12 2
                                    

      Câteva ore mai târziu, m-am trezit în camera mea, cu o tavă aburindă de mâncare. M-am uitat pe geam, observând că se înserase. M-am dus să deschid geamul, lăsând aerul răcoros al serii să intre în cameră.
      În mijlocul taberei, un foc imens trosnea, fiind singura sursă de lumină. Un ciocănit ușor se auzi în ușa mea, simțind mirosul lui Luke.
   -- Intră, am strigat.
      Ușa a scârțâit puțin, pe ea intrând Luke.
   -- Kate, te simți bine? întrebă. Te-am găsit la rădăcina unui copac. Ce s-a întâmplat?
      Am oftat ușor, așezându-mă pe pat, făcându-i semn să se așeze lângă mine. I-am povestit tot ce s-a întâmplat, inclusiv întâlnirea cu Dominic.
      A stat și a analizat tot ce i-am spus, ridicându-se brusc și ieșind pe ușă.
   -- Luke, stai! am strigat alergând după el.
      Ajuns în fața tuturor din haită, le povesti ziua mea de azi.
   -- Trebuie să scăpăm de ea! a țipat Fred, un roșcat înalt, care își pierduse familia într-un accident. Katlyn, trebuie neapărat să mergem mâine cu tine, măcar zece dintre noi.
      M-am uitat ciudat la ei, deoarece nu eram de acord cu lucrul acesta. M-am transformat într-un lup mare, alb, și am fugit în pădure. O plimbare mereu îmi limpezea gândurile, iar aerul nopții îmi dădea un sentiment de "acasă".
      Am ajuns într-o poiană unde se afla o cascadă minunată, care strălucea în lumina lunii. M-am transformat înapoi în om, așezându-mă turcește lângă apă.
   -- De ce e așa crud Universul cu mine?! am țipat atât de tare, încât am speriat un cerb care păștea prin tufișuri.
      Un trosnet mic de crengi rupte mi-a atras atenția. Dominic a ieșit dintre tufișuri, înjurând crengile care au făcut zgomot.
      M-am ridicat, mârâind la el, dar mi-a făcut semn să tac.
   -- Te rog, liniștește-te, a zis ușor.
   -- Pleacă, am spus, și te rog să nu te mai întorci.
      A venit lângă mine, așezându-se la fel ca și mine.
   -- De ce ai fugit azi? întrebă.
      Nu l-am băgat în seamă, lăsându-l să vorbească. Mă uitam în continuare la cascadă, gândindu-mă la planul lui Fred.
   -- Katlyn! a zis Dominic, zgâlțâindu-mă.
   -- Ia mâna de pe mine! am țipat, sărind ca din pușcă.
      M-am transformat în lup, lăsând ochii de Lup Sacru să apară. Culoarea ochilor mei era de un mov închis, arătând rangul meu înalt. Chiar dacă eram Alpha, aveam ochii mov când doream, iar ochii roșii apăreau înainte să mă transform.
      Dominic a sărit și el, transformându-se într-un lup negru, mai mic decât al meu. Ne dădeam ocoluri, mârâind unul la altul. Am făcut un pas în față, arătându-mi colții lungi și ascuțiți.
      Dominic s-a retras, timp în care am avut șansa să-l împing în apa cascadei. M-am repezit la gâtul lui, făcându-l să alunece pe o piatră.
      Lupul negru și fioros, în scurt timp a devenit un "câine" plouat. M-am transformat înapoi, începând să râd de el. 
   -- Câine rău ce ești...începu, dar nu avu timp, fiind înconjurat de câțiva lupi.
   -- Katlyn, ce ți-a făcut? a întrebat Luke, venind lângă mine.
      Câțiva lupi îl scoseseră pe Dominic din apă,legându-l de mâini și de picioare.
   -- Spune, tinere, se adresă Eric, ce cauți pe teritoriul nostru?
      Dominic pleca capul,tăcând din gura.
   -- Nu mă face să repet! țipă Eric, smucindu-l de braț.
      Dominic se abținut să nu țipe, strângând din ochi.
   -- Eric, lasă-l să plece. A venit aici doar să mă întrebe de ce am fugit.
      Eric s-a uitat ciudat la mine, și fără să protesteze, l-a dezlegat pe Dominic. S-a ridicat de pe jos, făcând doi pași în spate, speriat de haita mea.
   -- În locul tău, copile, aș pleca de acum din acest oraș, se adresă Luke lui Dominic.
      S-a retras în pădure, sărind peste tufișuri, înjurând printre dinți.
**********
      Ajunși în tabără, m-am dus direct în camera mea. Am luat o carte din bibliotecă si m-am apucat de citit. După toate ce s-au întâmplat, mâine mă duceam la școală, dar nu singură. Luke avea să vină cu mine, dându-se drept fratele meu, ca să vorbească cu domnul Smith despre cele întâmplate azi. De afară se auzeau zgomote făcute de cei care se antrenau.
      A doua zi, m-am trezit devreme pentru antrenamente și pentru alergarea in pădure. Am coborât la masă, dar nu am găsit pe nimeni. Afară erau cu toții adunați într-un grup, țipând după mine.
   -- Katlyn! striga Luke după mine.
      Atunci am înțeles de ce. Sânge. Am alergat spre grup, dându-i deoparte, văzând un trup.
   -- Eric! am țipat.
      M-am așezat în genunchi lângă trupul său neînsuflețit. Pieptul îi era sfâșiat, zgârieturi adânci îi acopereau fața și pieptul.
      M-am abținut să nu plâng, și am întrebat:
   -- Cine a făcut asta?
      Toți se uitau unul la celălat, dar niciun răspuns. Luke a ieșit din mulțime, venind la mine.
   -- Credem că Lupul cel nou a fost, a spus.
      Am adumelcat aerul, simțind un miros străin.
   -- Plecăm acum! Luați-l de aici, am spus. La noapte o să-i împăcăm sufletul.
      Luke și cu mine ne-am urcat într-o mașină neagră și am plecat spre școală.
      Școala nu era deloc schimbată, colegii tot nepăsători au rămas, dar atunci când am apărut cu mașina în fața școlii, au întors cu toții capetele spre ea.
      Primul care a coborât a fost Luke, fetele făcând ochi mari de uimire. A venit să-mi deschidă ușa, eu râjind în mintea mea.
      Am coborât, Luke rămânând în spatele meu. Am intrat în școală, lăsându-i pe colegi să se holbeze la noi.
      Nu a durat mult, și l-am găsit pe domnul Smith în clasă,corectând niște teste.
   -- Bună ziua, a spus Luke. Cred că dumneavoastră sunteți domnul Smith.
   -- Ați ghicit, a spus domnul Smith cu un zâmbet, iar dumneavoastră...?
      Luke se uita în ochii domnului Smith, lăsându-mă pe mine în față.
   -- El este fratele meu, Lucian Moon.
      Domnul Smith s-a uitat uimit la noi, rămânând cu gura cascată.
   -- Am venit să discutăm despre problema de ieri, domnule Smith.
      Eu m-am așezat pe o bancă, ascultând discuția dintre cei doi. Colegii începură să intre în clasă, întrebându-se ce se întâmpla.

      Bună! Sper că vă place. Cred că o să vi se pară plictisitor, dar sper că nu. ;) Este prima carte de acest gen pe care o scriu, dar dacă nu vă place, spune-ți. 

#C


Viată de lup printre oameniUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum