My strange life (PAUZĂ)

Capitolul 4

A trecut o săptâmână de cand ne-a spus Kyle de plecare. Fiecare şi-a vândut lucrurile de care nu avea nevoie sau pe care nu le putem lua cu noi. Acum îmi fac bagajele. Bate cineva în ușa.

-Cine e?

-Kyle.

-Intră!

-Eşti gata?

-Da. Nu-mi vine să cred că plecăm. Mai ții minte cand am dat foc la bucatarie sau când eram toți 7 și ne-am uitat la un film horror si ne-a fost așa frică și ne-am culcat toți în camera mea? O să-mi fie așa dor de locul ăsta!

-O să fie bine, îți promit. Să vezi că o să ne distrăm. Acum hai că trebuie să plecăm. Ți-ai luat tot?

-Da.

În fața casei erau toți.

-Pregătiți de o nouă viață?

-Da!

Am pornit spre aeroport. A da, i-am luat toți banii tatei.

Eram în aeroport de 45 de minute. Mda "o să pierdem avionul dacă nu ne grabim".

-Avionul spre Los Angeles decolează în 10 minute! se aude prin tot aeroportul.

Ne-am luat toți bagajele și am început să fugim, ne împigeam în lume, unii chiar ne înjurau.

* * *

Avionul decolase de o oră, la început eram liniștiți. Eu stau între Adam și Ryan. Mda, Chloe a vrut să stea cu Sam și cei 2 porumbei stau împreună.

-Doriți ceva? ne întreabă stewardesa.

- Eu vreau doua pungi de alune și un tort de ciocolată, spune Adam.

Eu ii dau una după ceafă. Cum dracu să își cheltuiască banii pentru un tort?

-Auu!

-Oooo, spun ceilalți.

- O pungă de alune pentru fiecare, spun eu. Ea ne dă o pungă la fiecare și apoi pleacă.

-Pentru ce a fost asta? întreaba Adam. Ryan înca radea. Se vede că sunt frați.

-Cum să dai atâția bani pe un tort? Vrei tort sau pat? îl mustrez.

-Kyle, potolește-ți sora! țipă Adam.

-Sophie nu e frumos să dai în oameni, spune fratimiu râzând.

-Vrei și tu?

-Okay, gata. Hai să jucăm ceva, spune Kim.

* * *

-Nu mă mai joc cu voi în viața mea, zic eu destul de tare.

-Nu mai arunca cu alune, idioato! îmi spune Ryan.

Ne jucam carți și acum ne certăm și eu arunc cu alune în ei. Viața!

-Nu mai ai ce să vorbești cu mine, Ryan! îi spun eu.

-Dar tu mi-ai aruncat cu alune în ochi, nu eu ție.

-Tu ești un mare idiot, îi spun eu.

Mi-am pus căștile în urechi și am dat muzica la maxim.

* * *

-Libertateeee! țip eu ieșind din avion. Plouă. De ce pana mea plouă? continui eu.

-Idioata, spune Ryan.

Îl ignor. De atunci doar ne certăm.

-Amandoi sunteți idioți, spune Sam.

Am luat un taxi şi după zece minute ajungem în fața unei porți mari de lemn. Kyle deschide poarta și în fața noastră este o casă imensă și în fața ei este o pișcină mare.

-Haideți! spune Kyle.

Intrăm în casă și începem să inspectăm parterul. Are o bucătărue mare, un living mare, o camera care are pereți din sticlă din care poți ieși la pișcină.

-Eu ma duc să îmi aleg camera, țip și fug pe scări. Intru în una mare cu baie, un pat și un dulap.

-Asta e a mea! țip ca să mă audă toată lumea.

Ies din cameră și intru în camera de langă a mea. O văd pe Chleo în ea deci cred că e a ei. Are un pat de o persoană și un dulap. Am intrat în toate camerele. Se pare ca stau între Chloe si Sam și în fața Kim. Am mers de-alungul holului pană am vazut o usă albă cu geam mare şi mat. Am deschis ușa si am văzut o cameră mare, jumătate cu o oglinda mare cât peretele și cealaltă cu multe aparate de sport. Am început să țip până au venit toți să vadă ce mi s-a întamplat.

___________________________

A/N La madia este casa