𝘔𝘌𝘚𝘈𝘑 𝘈𝘚𝘊𝘜𝘕𝘚 -𝒥𝒦-

13

-De ce ai plecat?
-Nu voiam să aud acel "noi"..spun cu capul în pamant.
-Imi pare rau,spuse V când ajunsese lângă noi.
Cum mama naiba a ajuns atât de repede în cât să audă tot ce am spus. Mi-am simțit urechile cum devin roșii.
-Sun..
Îmi atinge Jungkook mâinile iar eu era să mă înec cu propria salivă, la contactul mâinilor noastre iar acel "Sun" mă facea să mă simt atât de specială în comparație cu restul fetelor. De ce simt asta,de ce vrei asta Sun?Te va răni ..spun eu în gândul meu în timp ce el îmi mângâie ușor mâinile.
-Te simți bine?
-Da. Spun eu,retrăgându-mi încet mâinile din ale lui.
M-am întors către Ays și ridic ușor capul către restul. Aveam obrajii roși iar Ays mă privește râzând și eu nu știam ce să fac. Până la urmă am zâmbit și eu la fel ca restul.
Am plecat toți spre locul unde puteai să vezi lebedele. Locul mi-se părea unul unic pe lângă aranjamentul floral atât de bine lucrat la el și cu o atenție uimitoare.
"Wow" spun eu încet către el,de micile ființe albe și inofensibile ne desparte un gard cu găuri mari,găsisem pe el niște lăcățele cu anumite inițiale. Ays privea cu atentie fiecare lacăt ca apoi să spună. Cine ar face una ca asta?Dacă vă despărțiti nu o să mai poți scoate acest lacat decât cu un topor. Se plângea Ays către noi.
Eu priveam către o mică lebădă,făceam un mic contact viziual iar eu râd usor apoi și ea la fel. Părea o mini eu doar că nu o ființă umană ci doar un animăluț inonfensibil. Jungkook analiza fiecare mișcare de a mea și nu spunea absolut nimic.Oare la ce se gândește atât de profund și se uită la mine intens..
-Ays,vino cu mine. Spuse V și luând-o pe Ays făcându-i semn să mă lase singură cu Jungkook.
Au plecat însă eu priveam acea ființă de parcă era un lucru nou,ne mai văzut până atunci de cineva. 
-Sun,spuse Jungkook venind spre mine iar eu rămânând încă concentrată asupra ei.
Simțeam cum m-a atins pe la spate de solduri iar eu nu m-am intors,voiam să-l ignor atât de mult însă aprinde în mine o senzație atât de profundă,turpul meu ardea la fiecare atingere.
-Hmm? Spun eu către el.
Se pune în spatele meu lipindu-mă aproape de el și nu spuneam nimic. E clar nu te pot uita oricât voi încerca..Căldura din stomacul meu,corpul sau împărțind aceeași senzație cu a mea. Sun,nu te mai gândii atât de mult pentru că suntem în public.
-Știi că oricat ai încerca să mă ignori nu o să poți nu?
-De ce crezi asta,Jungkook?
M-am întors rapid spre el,nimic din tot ce spuneam eu nu era adevarat pentru că simțeam înăuntrul meu ca o să fie o bătălie atât de dură cu mine în caz că va veni momentul să-l uit vreodată. Adica tot ce mă face să simt începeam să mă îndrăgostesc de el până peste puterile mele.
-Pentru că știm amandoi că te voi aduce în cel mai puternic și încins moment al tău. Te voi duce în momente în care îmi vei striga numele în somn.
-De ce vrei asta?
M-a apucat de talie,acum eram aproape de sufletul sau iar el de al meu. Închid ochii și apoi îi deschid încet iar el oftează ușor peste buzele mele. Pielea buzelor mele era aproape uscată din cauza căldurii ce mi-o oferea respirația sa. Acum buzele lui cad usor și plimbandu-se peste ale mele într-un sărut pe care nu l-am mai avut din acea seară. Recunosc, voiam să mă sărute însă aveam orgoliu puternic..
Momentul începea să se intensifice după cum respiram amândoi. Ne voiam unul pe celalat însă nu spuneam nimic din ce ar putea cauza o despărțire a buzelor noastre care erau în lumea lor.
Când sărutul se termină iar noi ne uităm unul la celălalt mă cuprinde o căldură ca în acea seară,mâinile mele se așează pe fata lui voiam să-l trag mai aproape de mine dar nu puteam. Mă simțeam reținută de ceva,corpul meu încă era aproape de a lui. Lumina de afara îi pica perfect pe părul său ce bătea ușor în vânt iar parfumul său dulce,mă gândeam total la ceva iesit din comun,mometele astea îmi aduc aminte de amintirile pe care le aveam în liceu.
După acele momente am plecat acasă,aveam mii de senzații pe minut iar capul meu era doar la acel sărut. Seara când ajungem cu toți acasă Ays mă ia în brațe alături de cei doi,deșii eu și V nu ne prea puteam suporta uneori din cauza faptului că orice greșeală cu Ays este scoasă în vedere și reproșuri până peste cap.
Se pare că ea și V vor avea cât de curând o relație,mă bucur într-un fel pentru ei dar nu vreau să o rănescă. sub nici-o formă. Aveam "cartea" mea cu blesteme în sertarul noptierei de lângă pat,care abia aștepta să fie folosită iar el este prima victimă.
Voiam să plec acasa iar când Jungkook se asigură că rămânem decât noi doi,mă trage aproape de el iar eu mă lovesc de abdomentul sau. De ce este atat de tare? spun în capul meu..
-Spune-mi că mâine vi la liceu,altfel va trebui să te iau pe sus.
-Si dacă n-aș veni? Spun eu hotarata către el și cu mâinile în sân.
-Chiar vrei să afli,scumpo? Hmm.. se apropie ușor de mine din nou.Ma uitam și analizam fiecare parte a mișcărilor pe care le făcea. De ce trebuie să mă tortureze mereu..

Bună, îmi cer scuze de greșelile gramaticale găsite pe parcurs. ❤️