Ochii Bestiei

Capitolul 29

AMELIA EVANS

O face, îmi fură inima mai repede decât credeam și nu știu dacă asta e bine sau rău.

- Bestia.  - șoptesc.

- Spune-mi.

- Ai de gând să te îndepărtezi de mine?  - întreb direct eliberând marea mea îndoială.

- Nu. - răspunde - Poate nu știi sau bine, habar nu ai ce vrei să spui, dar crede-mă, nu am de gând să plec, nici măcar din cauza a ceea ce spun părinții tăi.

- Sunt sigura că vor să mă interneze în Irlanda, vor să mă facă să-mi învăț lecția.

- Vor să te modeleze în felul lor. - spune identificându-mă complet.

- Da.

Văd cum se apropie mașină, riscând să fie văzut.  Nu-i pasă, nu-i pasă dacă îl denunță.

Coboară geamul ca să-l văd, scoate mâna cu o țigară între degete, se uită la mine și lasă să-i iasă frumosul jumătate de zâmbet pe buze, acel sexy cu care mi-a străpuns sufletul.

- Arăți foarte drăguț.  - zâmbesc.

- Și tu. Spune-mi, părinții tăi știu ce fumezi? - întreabă.

- Sigur că nu, ar înnebuni.  - răspund si vad cum isi misca capul dintr-o parte in alta.

- Fata rea.. - mi-am dus mainile la fata - Nu te înroși.

- Vreau să evadez, câteva ore, toată ziua, nu știu, să fug.

-Ai face-o?

- Ce?

- Să fugi.

Mă uit la Cody, din fericire nu aude nimic, este fratele meu și mă ajută, dar... încă nu am încredere în el, a fost modelat toată viața așa cum și-au dorit părinții noștri.

- Da.

Aud din nou sunetul râsului lui diavolesc, diferența este că acum chiar îl văd.

- Atunci ascultă-mă cu atenție.  - clatin din cap ca să-l fac să vadă că sunt atenta - În seara asta vin după tine, parchez în același loc în jurul orei douăsprezece. Părinții tăi dorm la ora aceea?

- Chiar și mai devreme.  - râd.

- Găsește o cale cum să iei cheile, e clar că vor închide ușa ca să se asigure că nu pleci dar trebuie să fii mai deșteapta, mă auzi?

Inima îmi bate ca și cum ar vrea sa îmi iasă din piept, niciodată nu mi-am provocat atât de mult părinții. Sunt cu adevărat capabila sa fac atâtea pentru el?

- Riști mult. Nu ţi-e frică?

- Am trăit cu frică toată viața Amelia, acum îmi lipsește frica și vreau să fiu fericit.  - îmi mușc buza.

- Cu mine? -întreb.

- Prea multă sinceritate pentru azi.  - răspunde înapoi.

- Acesta este un da.

- Ăsta e un taci. - îmi trec degetul pe buze.

- Chiar crezi că sunt capabila sa fac atâtea pentru tine?

- Cred că vrei să te învăț să trăiești la marginea vidului, unde cazi sau rămâi la margine simțind adrenalină toată viața.

- Dacă nu apar?  - intreb curioasă.

- Vei apărea.  - răspunde sigur.

Cody se apropie de mine gesticulând.

- Trebuie să închid, vine cineva.