Ochii Bestiei

Capitolul 11

MARCO SMITH

Imi iau privirea de la ea ca sa ma concentrez pe ring, cred ca odata ce sunt aici nu mai am cale de intoarcere, trebuie sa ma lupt chiar daca risc sa pun in libertate bestia care doarme in interiorul meu.

- Haide, tu poti sa o faci - sopteste Vicenzo.

Aud clopotul care indica ca lupta este pe cale sa inceapa, arbitrul cere sa ne apropiem si dau pumni cu adversarul meu.

- O sa castig lupta asta - zice bogatasul.

- Daca iti faci iluzia asta - zic dand din umeri.

- Am platit mult

- Imi pare rau ca o sa iti pierzi bani.

Din nou suna clopotul si amandoi incepem sa ne batem. Ne izbim in corzile ring-ului, imi loveste abdomenul si eu il lovesc brutal cateva secunde.

- HAIDE BESTIO! - tipa Vicenzo.

Lumea tipa si se intampla ceea ce ma temeam. Simt o ardere pe piept, o ardere care inseamna ca e deja aici.

AMELIA EVANS

Meciul se pune pe pauza pentru ca Marco se comporta ciudat. Vicenzo cere niste secunde ca adversarul sa nu incerce sa-i dea un croseu.

- Fata, ce are? - ma intreaba Isabella.

- De unde vrei sa stiu?

Dintr-o data isi duce mainele la cap si arata durerea pe care o simte. Inconstienta ma ridic de pe scaun speriata si ma apropii de ring in ciuda avertizarilor arbitrului.

Se uita la mine cu coada ochiului.

De ce simt atata frica?

- Nu poti sa stai asa aproape. - imi zice Isabella.

Reuseste sa ma intorc la locul meu dar nu reuseste sa raman total linistita, ceva se intampla cu mine, cu el si ma sperie gandul ce ar putea fi.

MARCO SMITH

Ridic capul incet, nu stiu daca sunt ochii mei sau daca sunt de culoarea sangelui pe care nu pot sa controlez. Doar stiu ca bestia s-a trezit si il intereseaza foarte putin ceea ce se poate intampla.

- Poti sa continui? - ma intreaba arbitrul.

- Bestio, nu mai este nevoie. - imi zice Vicenzo - Deja ai castigat, opreste-te.

Ma uit la arbitru care asteapta raspunsul meu si afirm din cap ca meciul sa continue.

- Continua! - anunta arbitrul.

Ma intorc in centru, ma bat iarasi cu adversarul dar de data asta nu sunt eu care domina corpul meu.

Il bat, il izbesc de nenumerate ori de corzi, lumea tipa si eu ma bucur, ma bucur cum adversarul meu ma roaga sa ma opresc.

Intorc capul Amelia isi tine mana la gura si eu reusesc ceva care niciodata inainte nu am putut, sa controlez bestia si sa ma opresc la timp.

Arbitrul numara pana la zece si ma proclama castigatorul meciului.

- Dracu, aproape imi iesa inima pe gura! - exclama Vicenzo stergandu-mi cu un prosop transpiratia.

- Da-te, pot sa o fac singur. - ii zic.

Beau din sticla de apa, o arunc jos si imi fixez ochii din nou pe ea.

- Trebuie sa sarbatorim asta.

AMELIA WILSON

Isabella se intretine vorbind cu baiatul de la curse si eu profit de ocazie sa ies afara, sa-mi cumpar ceva care sa-mi satisfaca pofta de mancare si sa respir aer curat.