~Cine Este?~Partea a 6-a~
Priveam spre masa aranjata, este ciudat faptul ca nu stiu unde sunt, si cum am ajuns in aceasta camera. Si mai ciudat este faptul ca nu stiu cine este aceasta persoana care a intrat in camera. Este un baiat in jur de 18 ani, parul ii este de culoare neagra precum abasonul, ochi verzi, tenul foarte alb precum spuma laptelui, cred ca practica un anume sport din cauza ca este atletic, tricoul stramt care il purta pe el cand a intrat ii arata muschi bine contiurati.
Dar ce este ciudat este ca nu l-am mai vazut in viata mea, poate este o persoana noua, la liceu nu l-am zarit, pentru a putea spune ca l-am observat atunci, pote ca nu a fost aici la liceu.. Poate ca a urmat cursurile intr-o alta parte.
M-am asezat la masa, privema mancarea care era asezata in farfuri, si mai ales noodles(taietei), iubesc noodles(taietei), mancam mereu impreuna cu familia mea, am inceput sa mananc din cauza ca imi era foame, nu stiu ce sa intamplat cu mine seara trecuta, sau de cat timp sunt aici, cred ca de aseara, dar cum?..De ce aici?.
Am auzit usa deschiandu-se, m-am oprit din mancat privind spre ea, se deschise larg, am observat aceasi persoana ca mai devreme intrase in camera cu o tava mare in mana dreapta. S-a apropiat de masa la care eu eram asezata, am privit speriata cand el a asezat tava luand capacul.
"Ai mancat deci, bine daca iti este foame inca poti manca de aici, ai desert."A dat sa plece cand sa paseasca afara din camera..
"Stai!"Am tipat la el, acesta oprindu-se.
"Ce este?"A intrebat privind usa, cu o mana de tinea de tocul din lem al usi iar cu cea libera de clanta.
"Cine esti? De ce sunt aici?..unde sunt?" Am pus o multime de intrebari..
Acesta m-a privit cu coada ochiului, dupa care a parasit camera fara sa mai zica nimic, a inchis usa dupa el lasandu-ma in camera luminata doar de lumina lumanarilor si in linistea precum de mormant.
Se comporta ciudat, de ce nu doreste sa vorbeasca cu mine? Imi pun toate aceste intrebari, care nu au raspuns. Acest baiat misterios, nu lasa nimic sa fie aflat despre el din cate se pare. M-am ridicat de la masa indreptandu-ma spre usa de lemn.
Am deschis-o incet incercand sa nu fac zgomot, am pasit pe holul intunecat, indreptandu-ma tot inainte, mergeam prin aceea casa necunoscuta. Am privit fiecare colt al casei, facand inca cativa pasi am zarit niste scarii. M-am apropiat de ele coborandu-le incet, fara a face lemnul sa scartie...
"Hei!" O voce se auzit din dreapta mea.Mi-am intors privirea, era el..baiatul care acum cateva minute mi-a adus mancare.. Am facut cativa pasi in spate, ne uitandu-ma pe unde merg am cazut pe podeaua rece, il priveam in continuare cum se apropie de mine, nu puteam sa imi dau seama ceea ce doreste, oare o sa ma raneasca?. Acesta s-a apropiat de mine, se tot apropia, m-a prins de incheietura...
